Recent am făcut un comentariu, pe Facebook, la o postare anume. O postare denigrantă menită să bage în noroi pe un om de caracter. Am scris în postarea mea despre faptul că a murdări reputația cuiva și a fi creștin sunt două chestiuni care nu sunt compatibile. Dar, astăzi nu vreau să scriu despre ce cred eu că înseamnă a fi bun creștin. Nu.
Azi vreau să scriu despre incendii. Cele provocate de cuvinte. Răni, făcute în suflet. De cuvinte.
Cuvintele au mare putere. Așa este designul lor. Sunt capacitate să poarte VIAȚĂ sau MOARTE cu ele.
De fiecare dată când deschid gura plantez o sămânță. Una de viața sau de moarte. Spune Biblia că, cel mai mare succes este pentru un om atunci când reușește să fie stăpân pe trăiri, emoții și le gestionează CORECT.
Ce faci cu gura ta? Când o deschizi ce spui? Viață? Sau moarte?
Răspunsul persoanei, care a făcut postarea, la comentariul meu, a fost unul plin de jigniri.
M-am oprit câteva momente, am respirat adânc și am spus că iert.
Nu mă pot supăra pe cineva care vorbește cuvinte moarte.
Nu poți vorbi viață când nu e viață în tine. Ba chiar mai mult, când nu poți gestiona cuvintele pe care le vorbești, înseamnă că, în sufletul tău e multă suferință. Este ceva ce te macină, ceva ce îți provoacă durere și este nevoie intervenție.
Cam așa stau lucrurile. Sunt, multe lucruri în Biblie care pot părea ”gri”. Însă, cu privire la CUVINTE, e foarte clar: când vorbești, vorbești viață sau moarte.
Fii sincer cu tine. Nu e nevoie să te ascunzi. Sau să îți ascunzi durerea din cuvinte. Cu fiecare ”moarte” pe care o vorbești nu faci decât să îți vorbești suferința. Nu faci decât să spui ” NU MAI POT. Mă doare, sufăr.. Nu sunt iubit/ă…etc…”…
Sau, mai grav, crezi că faci bine prin cuvintele tale. Dar faci doar să atragi atenția asupra lipsei de LUMINĂ din tine.
Când spui un lucru aducător de moarte nu ucizi doar pe cel căruia i te adresezi. Ci și pe tine. Îl rănești pe Christos, pe Domnul vieții.
Dar, poți găsi ajutor. Cere-l. Știu că e greu. Dar, mai bine să aduci VIAȚĂ. E o chestiune pe termen lung.
” Cel încet la mânie prețuiește mai mult decât un viteaz, și cine este stăpân pe sine prețuiește mai mult decât cine cucerește cetăți. ”(Prov.16:32)
” Moartea și viața sunt în puterea limbii; oricine o iubește, îi va mânca roadele.”(Prov.18:21)