zilelele astea a fost ceva mai cald asa ca am decis sa ies la jogging.
Si motivata de kg aparute in plus de sarbatori, kg care sunt si vor fi acolo si daca alerg si daca nu alerg, am iesit pt ca alergatul e iar in viata de mea de aproape 2 ani, lent si catinel dar imi place, in 30min de miscat am mintea mai senina, 30 injuraturi scoase, 13 regrete si 14 momente de boom de energie.
Asa ca, deci, iesii. 30min, sa se stie. Pus adidasi, colantzii aia mai grosi, tricou si o vesta, si iesit. Mai intai mai repede, prea repede, apoi mai incetul si apoi constant ca intre timp mi-am gasit ritmul pierdut din octombrie cand se pregatea inghetul de dimineatza.
Ei bine, parcul plin de alergatori. Dar plin. Zau, unde va grabiti, baieti, toti.?
Am intrat printre ei dar se pare ca nu ma pot integra in secta colantzilor pe cur si cu picioare si abdomen doar muschi si ligamente, nu, sunt prea lenta si lasai pe toti sa se duca in treaba lor: unii cu viteza pregatindu-se clar pt cursa de 10km viteza si respirand ca trenul de parca ii gonea leul, altii tropaind ca elefantii (zau, e ceva nou la moda? nu am mai citit eu reviste si articole de alergat? e ceva ce se dezvolta daca alearga repede si tropait? )
whatever. Am alergat.
Fac o pauza acum pan’ la primavaraaaa!