1. in oras e jeg – ceea ce e foarte rau,
2. la Petrolul a fost angajat Mutu – ceea ce nu stiu daca e foarte rau sau foarte bine,
3. politicienii merg la bulau – ceea ce e extraordinar de foarte bine!
Odata intors acasa, am constatat ca…
Prima chestie: in Ploiesti n-ai unde sa-ti spargi banu’
Asa cum nu v-am spus, am avut un contract prin Orient. L-am incheiat si am venit acasa full de bani. Nu mai venisem acasa de vreo 13 luni! Ce am descoperit: in Ploiesti au aparut un milion de moluri dar niciun loc in care sa-ti spargi banu’. Trist!
Back in the past
am revenit la tema cu care s-a consacrat Bulă Întâiul în blogosfera blagoslovită a patriei. Asta înseamnă că BB (Bulă Blogerul) va scrie mai des? I have no fucking ideea. Om trăi şi om videa.
Şoferul daltonist de pe autobuzul iadului
Ca-n orice vineri am plecat la muncă cu scrâşnet de măsele, singura consolare pe care o simţea sufletul meu mic, dar poetic fiind aceea că-i zi scurtă. Prin urmare m-am azvărlit în autobuz evitând pensionarii care atacau scaunele libere mai ceva ca japonezii la Pearl Harbour şi m-am agăţat bine de-o bară. Read the rest of this entry »
Insulele greceşti ale patriei mele
Prin urmare trebe să mărturisesc: încă n-am ajuns în concediu. Probabil când o să vină ploile mă car şi eu la mare. Numa că nu ştiu la care din mări să mă car. Că la noi în Romanian Country e mai rău ca la bulgari unde e mai rău ca la greci unde e mai rău ca la turci. Prin urmare: unde să mă duc? Aşa mai ieftinescu, dar dacă se poate la un all inclusive că Bulă vrea să stea pe şezlong şi să i se toarne. Dacă se poate direct pe gât. Să m-apuc să iau ofertele la citit. Unde ajung şi ce-o să fac, voi povesti aici. Pentru moment, over and out.
Useleu’, blonda şi exitpolu’
Cică useleu’, partidu’ ala făcut din două mai mici, s-a apucat să facă un exitpol (chestia aia când te întreabă gagicile alea mişto cu cine ai votat când ieşi pă uşa secţiei). Ca orice cetăţean care se respectă şi spune DA la bere, DA la femei şi DA la grătare, Bulă a spus DA şi la votare şi, până la urmă, s-a dus. După ce a dat cu ştampila în buletinele alea (apropo, a crezut crezut că ultimu’ e vreo cărticică de bucate ceva, că era prea stufos), a dat să plece. Când să iasă pă uşă, o gagică blondă, bine coaptă, îi ţine piept lu Bulă şi îi spune: ”Bulişor, cu cine ai votat?”. ”Cu cine vrea mâna mea. De ce?” ”Suntem de la usele şi facem şi noi un exipol” ”Ce-i ăla?” ”Exitpol. Adică io îţi pun o întrebare, tu mi-o răspunzi şi io notez. Şi gata”. Bulă, fermecat de modul de abordare al blondei, îi spune, schimbă numerele de telefon, o pune de o ieşeală diseară, după ce apune soarele şi pleacă fericit acasă, unde îl aştepta berea. Pe drum, toţi oamenii vorbeau de exitpolu’ blondei de la usele. Cică Andrei Volosevici 53,4% şi Iulian Bădescu 38,7%. ”Cine or fi ăştia, frate, că nu-i cunosc”, îşi spune Bulă în gând şi pleacă acasă să soarbă liniştit mai multe beri până se întâlneşte cu blonda de la usele cu exipolu’.
Campanie porno la Ploieşti
Care-i originală şi care-i fotoşopată?
PS. Tanti a fost şefă la vama din Ploieşti. De acolo şi chestia cu (vă)muitul.
Candidaţi de aur ţara noastră are… Sau argint… Sau bronz… Sau…
Traseismul ăsta politic, în viziunea de votant a lu Bulă Întâiul e ca un copil căreia o dată îi ştergi mucii şi-l mângâi pe creştet şi, dacă nu-ţi mai convine, după ceva timp îi dai doo şuturi în fund să-i sară mucii în tavan. Ce poate fi mai mirobolant decât modul cum, cu priviri fixe de miniatură de sfinx ce se cumpără în obor la Cairo, politicianul mioritico-carpato-danubiano şi pontic priveşte în camere şi se contrazice mai ceva ca mercurialul la carnea de tigru tasmanian cumpărată pe şestache dintr-o măcelărie de lux. Când credea el ce spunea: atunci sau acum? Ce-l mână pe el în luptă?
Today, Bulă Întâiul vă prezintă un alt video, made in alegeri 2012. Acelaşi Iulian Bădescu de la Ploieşti (da, cel cu pensia municipală). Puneţi mâna de vă uitaţi şi-apoi mâna de votaţi.
Pensia Municipală de la Ploieşti. Varianta cu cifre
Probabil din plictisul imens a lu’ Bulă Întâiul o să urmeze şi varianta cu litere sau varianta de pe bobul de orez sau goblen. Până atunci hai să ne distrăm ca la Toy Story 3 cu pensia municipală de la Republica de la Ploieşti.
Durere cronică de film: Braveheart pe pârnaie la mexicani
Face ce face Mel Gibson şi tot la pistoale şi şmecherii se bagă în loc să facă şi el filme cu pensionari simpatici care merg la pescuit şi prind balena albă. Dar na, un film de acţiune ca Get the gringo nu-i ceva să te facă să zbieri că n-a luat Oscaru, dar nici nu-ţi pare rău după popcoarne. Povestea e ultra şi mega folosită de scenariştii de la Hollywood, dar contează cum o narezi. Intră Mel al nostru p-o pârnaie mexicană. Da mexicană, mexicană. Asta după ce fugise cu o grămadă de bănet de US Police. Şi la bulăul mexican unde stăteu deţinuţii cu neveste şi copii, unde se făcea trafic de droage şi-ţi puteai cumpăra hamburgeri la fastfood-ul puşcăriei se împrieteneşte Gibson cu-n puştan de vroia să-l kilărească pe capul tuturor capilor din închisoare. Că-l halise pe tac-su.Plus că mafiotu şef avea nevoie de ficatu lu ala micu fiind bolnav de la atat tequila, probabil. Şi fac ăştia doi echipă şi ca de obicei, Mel, cu abilităţile lui pe care le ştim cu toţii îi piguieşte pe toţi şi ca la orice happy end rămâne pe o insulă tropicală cu banii, puştiul şi mama puştiului. Lacrimi şi suspine de bucurie, să cadă cortina. Nota 7,5.
blogu' lu' Bulă 