In plina criza, toate firmele mici si mari apeleaza la tot felul de strategii care sa le ajute in obtinerea profitului. Care este insa limita pana la care sunt dispuse sa mearga? Adaptarea la conditiile pietei si la nevoile clientilor necesita o tot mai mare flexibilitate din partea lor, insa poate deveni in acelasi timp si o capcana. Managerii trebuie sa gaseasca solutii mai mult sau mai putin inovative, sa proiecteze noi strategii care sa le aduca maxim de rezultate cu minimum de efort. Pe principiul „unde-s doi, puterea creste”, dezvoltarea de parteneriate strategice poate deveni o solutie viabila cu rezultate reale in timp.
Avand in vedere ca lucrez de ceva vreme in dezvoltarea de relatii de parteneriat cu diverse institutii, companii sau firme, am avut ocazia de a cunoaste diferite modalitati de abordare al acestui subiect. Deschiderea sau disponibilitatea lor fata de inchegarea unor relatii de colaborare si parteneriat depinde in mare masura de capacitatea de intelegere de catre manageri a avantajelor ce pot decurge din acestea precum si de capacitatea de adaptare a comportamentului organizational la schimbarile pietei. A fi mereu la curent cu pulsul grupurilor tinta, a cunoaste nevoile si exigentele acestora si a gasi cele mai bune solutii de a le oferi cele mai bune/rentabile produse sau servicii reprezinta o conditie esentiala atat pentru firmele mici cat si pentru companiile mari. In momentul in care aceasta conditie este indeplinita, optiunea parteneriatelor se poate transforma intr-un „definitely must do”.
In ce masura insa firmele/companiile romanesti reusesc sa inteleaga avantajele cooperarii si sa integreze in stragegiile lor dezvoltarea de parteneriate cheie cu alte entitati? Nu toate firmele isi permit sa contracteze un furnizor care sa le ofere consultanta in management in vederea dezvoltarii strategice. O astfel de schimbare poate sa porneasca insa si din interior, de la acei oameni pasionati carora le pasa de organizatia din care fac parte, care sunt mai atenti, mai receptivi si reusesc sa identifice mai usor oportunitatile de dezvoltare.
In urma tuturor interactiunilor pe care le-am avut, una din importantele concluzii pe care le-am tras a fost faptul ca daca pe o pozitie cheie in organizatie nu ai omul potrivit la locul potrivit, risti sa pierzi oportunitati unice, care valorificate ar putea constitui un real atu mai ales pe timp de criza. De asemenea am invatat ca inclusiv in conditiile in care ai oamenii potriviti, exista o multime de capcane care pot sabota colaboarea daca partile nu reusesc sa isi gestioneze eficient relatia, resursele implicate, in scopul indeplinirii obiectivelor comune astfel incat toata lumea sa iasa in castig.
Pilonii de rezistenta ale oricarui parteneriat trebuie stabiliti clar inca din faza de proiect. Motivatia implementarii acestuia este direct proportionala cu rezultatele pe care le poate aduce: cu cat acestea sunt mai solide si mai profitabile, cu atat partenerii vor fi mai motivati si vor investi mai mult in relatia lor.
Prin urmare iata cateva intrebari esentiale ale caror raspunsuri trebuie luate in calcul la baza initierii oricarui parteneriat:
– care sunt obiectivele fiecarui partener?
– in ce masura acestea coincid sau se completeaza?
– care sunt minusurile/lipsurile fiecarei parti care ar putea fi acoperite printr-o eventuala cooperare?
– care sunt oportunitatile de colaborare?
– care sunt rezultatele pe care le asteapta fiecare de la relatia de parteneriat inchegata?
– in ce masura implementarea unei strategii comune poate avea ca finalitate o situatie de tip win-win?
– ce proiecte comune pot fi realizate astfel incat rezultatele obtinute sa raspunda unor nevoi reale ale partilor, in vederea atingerii obiectivelor comune?
– care dintre variantele identificate corespund cel mai bine prioritatilor fiecarei parti in vederea atingerii obiectivelor proprii?
– care este rolul si aportul fiecarei parti in aceasta colaborare?
– ce resurse sunt necesare si cine le poate asigura?
– este efortul fiecarei parti direct proportional cu rezultatele obtinute?
– care sunt riscurile implicate si in ce masura acestea pot afecta fiecare partener implicat?
– care este gradul de rentabilitate al asocierii, prin raportare la specificul pietei?
In functie de raspunsurile la aceste intrebari poate fi stabilit gradul de implicare si angajamentul partilor, astfel incat acestea sa fie clare de la bun inceput. Respectarea acestora in vederea atingerii obiectivelor comune si implicit celor individuale precum si modul in care sunt puse in practica planurile strategice realizate pot avea pe termen lung rezultate avantajoase pentru toate partile implicate.
Orice parteneriat presupune multa munca si implicare comuna permanenta, atat in partea de initiere si dezvoltare, cat si in faza de implementare. Daca majoritatea managerilor traiesc cu impresia ca cel mai greu pas este dezvoltarea unei aliante profitabile, in realitate greul incepe in faza de administrare a acesteia. Aplicarea planurilor strategice in conditiile unei piete schimbatoare trebuie evaluata in permanenta pentru a exista o oarecare flexibilitate si adaptare la situatiile care pot aparea pe parcurs. Mai mult decat atat, schimbari majore pot aparea chiar in cadrul organizatiilor, se poate schimba managementul, oamenii care lucreaza in cadrul departamentelor care se ocupa tocmai de proiectele comune. Ipotetic vorbind, ce impact crezi ca ar avea asupra unui parteneriat aflat la inceputul fazei de dezvoltare, daca managerul cu care ai lucrat la initierea si construirea strategiei comune pleaca la principalul concurent al tau sau al partenerului tau? Evident, nu ar fi o premiera cand se intampla acest lucru, insa cu siguranta un management eficient poate depasi orice obstacol si poate gasi solutiile potrivite inclusiv pentru astfel de situatii.
Nu de multe ori am auzit fiecare din noi comparatia casatoriei cu o relatie de parteneriat. La fel ca si casniciile, parteneriatele pot avea aceeasi finalitate, secretul rezistentei lor in timp fiind direct corelat cu managementul relatiei parteneriale. Daca partenerii reusesc performanta de a mentine viu interesul unei colaborari fructuoase si de durata, articulate in logica reciprocitatii si a valorilor comune, cu siguranta se poate vorbi de un happily ever after.
Ti-a placut ce am scris? Atunci trimite si altora!
Daca vrei sa afli cat mai rapid cand scriu ceva nou, te poti abona prin rss. De asemenea ma poti urmari si pe Twitter.
Want to see my posts in your language? Google translator can help you make an idea!
Filed under: Comunitate, Dezvoltare organizationala, Resurse umane/ Dezvoltare Personala | Tagged: Criza, dezvoltare organizationala, linkedin, managementul schimbarii, organizatie, schimbare | Leave a comment »
Outside the box! 