Art Soul &Nature

My first post will be dedicated to a special person, who is my uncle, my mother’s brother in law Anton. Forwarded by his necrolog. Unfortunately for english speakers, its in Romanian.

A fost un om înţelept, întotdeuna în comuniune cu natura, pe care a iubit-o toată viaţa sa şi i-a apreciat darurile.
A fost un părinte şi un soţ bun, împăciutor, blând, în casa sa a domnit armonia întotdeauna. Nu a năzuit la mai multe decât i-a permis statutul social, a fost prietenos, uman…
Relaţia cu fiica sa a fost una specială,a ştiut să-i insufle dragostea de cunoaştere, înţelepciunea sa şi dragostea de natură. Sfatul său a fost întotdeauna blând, nu a ridicat niciodată mâna asupra ficei sa soţiei sale, a avut întotdeuna un comportament de tată şi soţ exemplar. A muncit cu toată dăruirea, întotdeauna cu un zâmbet cald, cu un sfat bun…
 Realizarea sa cea mai mare a considerat-o „familia” sa, fiica sa, ajunsă medic. Relaţia de suflet dintre tată şi fică s-a păstrat de-a lungul anilor, iar dorul de fiica sa îl ascundea în inimă. Cineva l-a întrebat cu mai multe luni în urmă ce-şi doreşte, iar ela răspuns: -„Să o văd pe Carmen”. Asta îşi dorea, mai mult decât orice. Iar vara aceasta, ca niciodată, Dumnezeu i-a împlinit ruga. Fiica sa, a poposit în casa părinţilor săi o bună bucată de timp. Suficient ca rănile dorului să se vindece întru-câtva. Bunul Dumnezeu i-a dăruit un timp cu fiica sa, venită acasă. Ce bucurie trebuie să fi fost în sufletul său. O altă binecuvântare de la bunul Dumnezeu a fost aceea că în ziua morţii sale, fiind ziua fiicei multiubite, i-a putut spune ” La mulţi ani!”. De aceea eu cred că a murit împăcat.
Închei aici, cu rugămintea către Bunul Dumnezeu, să îl ierte orice a greşit ca om, şi să-l aşeze în ceata celor buni.
  Dumnezeu să-l odihnească! Amin.