Adrian Păunescu – Rugă pentru părinţi



Am gasit si un mesaj foarte intresant:
„Unii cand spun TATA spun munca, iar cand spun MAMA spun dragoste, eu stiu ca ne-ati oferit amandoi si munca si iubire, doar ca tu tata trebuia sa muncesti prea mult ca sa mai ai timp sa ne arati cat ne iubesti, iar tu mama stiai atat de bine sa iubesti incat nu mai observam nimic altceva la tine.

Voi doi a-ti fost ingerii mei pazitori de pe pamant, voi mi-ati dat aripi sa zbor iar acum cand voi a-ti obosit si eu am ajuns sus vremea sa schimbam rolurile, e randul meu sa va ocrotesc”.

Pentru iubitii mei parinti….
Adrian Păunescu – Rugă pentru părinţi

Enigmatici şi cuminţi,
Terminându-şi rostul lor,
Lângă noi se sting şi mor,
Dragii noştri, dragi părinţi.

Chiamă-i Doamne înapoi
Că şi-aşa au dus-o prost,
Şi fă-i tineri cum au fost,
Fă-i mai tineri decât noi.

Pentru cei ce ne-au făcut
Dă un ordin, dă ceva
Să-i mai poţi întârzia
Să o ia de la început.

Au plătit cu viaţa lor
Ale fiilor erori,
Doamne fă-i nemuritori
Pe părinţii care mor.

Ia priviţi-i cum se duc,
Ia priviţi-i cum se sting,
Lumânări în cuib de cuc,
Parcă tac, şi parcă ning.

Plini de boli şi suferind
Ne întoarcem în pământ,
Cât mai suntem, cât mai sunt,
Mângâiaţi-i pe părinţi.

E pământul tot mai greu,
Despărţirea-i tot mai grea,
Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.

Dar de ce priviţi asa,
Fata mea şi fiul meu,
Eu sunt cel ce va urma
Dragii mei mă duc şi eu.

Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.
Rămas bun, băiatul meu,
Rămas bun, fetiţa mea,

Tatăl meu, băiatul meu,
Mama mea, fetiţa mea.