Sunt momente in care efectiv te simti pierdut.. cand te simti singur, simti ca nimeni nu reuseste sa te faca sa fii cu adevarat fericit.. pana apare acea persoana..
Cand nu te astepti la nimic, primesti totul..
Ma uimeste faptul ca o persoana necunoscuta, cu care nu ai vorbit niciodata.. reuseste sa te faca sa te simti mai bine,sa gasesti acea speranta de a fi iar fericit, sa te regasesti iar cu zambetul pe buze si sa trezesti stiind ca cineva este,acolo..
Ma uimeste faptul ca o persoana cu care ai vorbit doar odata a reusit sa te faca sa te simti mai bine si sa iti ofere mai mult decat de asteptai de la o persoana pe care o cunosti de mult.. si la care te asteptai mai mult..
Poate ca nu avem niciodata puterea de a privii vechea usa care s-a inchis de mult cand defapt cea noua s-a deschis pentru noi si ne asteapta..
E .. ciudat

Încă nu îmi revin, încă e o luptă care trebuie dusă cu mine, încă e trist, dar nu mai doare. Nu mai doare nimic, nu mai doare deloc, nu te mai simt, şi pentru prima oară, nici nu vreau să o mai fac. Atât de mult timp, nu am văzut niciun răsărit pentru că apuneai mereu în faţa mea. Mi-ai luat fericirea, chiar de nu ai vrut, pentru că nu ai fost capabil nici să stai, nici să pleci, şi nu exista ceva în lumea asta care să doară mai tare. M-ai rănit cu orice ai făcut, m-ai rănit în feluri de care nu ai să fii conştient vreodată, m-ai schimbat în persoana care am urât că devenisem ! Nu te mai vreau niciodată, cum nici tu nu m-ai vrut vreodată – nu îndeajuns. Nu mai vreau nimic de la tine, laşule, pentru că nu am niciun motiv să o fac…de ce te-aş mai vrea, cât de puţin, când eu nu am însemnat nici măcar destul cât să lupţi vreodată pentru mine?.. Durerea nu trece cu timpul, crede-mă pe cuvânt…ţi-am dat tot timpul din lume, şi tot ce ai făcut a fost să mă distrugi zi de zi, uneori mai mult, alteori mai puţin. Durerea nu trece, nicicum, ştii? Doar dacă…. doar dacă ai curajul să nu o mai faci niciodată. Să te ridici şi să speri din tot sufletul tău, că data viitoare nu o să mai fie atât de greu, că o să ai un loc, că nu se va pierde tot atât de uşor.. că o să-ţi găseşti fericirea în cel mai simplu lucru.. să speri că mâine o să fie bine. Poate chiar să crezi. Durerea…cred că aşa trece – cu multă ambiţie, o mie de idealuri, tot curajul din lume şi.. fără tine.

te iubesc dar nu conteaza..

Sunt : o copilă.
Păstrez: tot..
Mi-aş fi dorit : să nu fi făcut anumite greşeli.
Nu îmi plac: certurile cu persoanele la care ţin.
Mă tem: să pierd ceea ce iubesc şi ce mă face să fiu fericită.
Aud: doar ce vreau eu.
Îmi pare rău: că nu ştiu să apreciez ceea ce am.
Îmi place : să fiu fericită.
Nu sunt: cum mi-aş dori defapt să fiu.
Par: mereu fericită,dar defapt nu sunt.
Plâng: aproape din orice.
Nu sunt întotdeuna: răbdătoare.
Nu îmi place de mine: când am nervi.
Sunt confuză: mereu
Am nevoie: de multe
Ar trebui : să deschid ochii şi singură..
Vreau să dau: o îmbrăţişare călduroasă..

Hm.. cred că e momentul să scriu ceva şi despre vara asta..
Ideea e că a fost una din cele mai frumoase veri din viaţa mea.. A fost chiar aşa cum am vrut .. şi nu mi-a lipsit nimic.. Doar că pe final mi s-a cam rupt filmul..
Deja mi-e dor de Craiova,de prietenii mei, şi de o persoană care din păcate numai e în viaţa mea..
Acelei persoane îi mulţumesc pentru tot ce a făcut pentru mine şi fiindcă s-a ţinut de promisiune şi mi-a oferit cea mai frumoasă vară ..
A fost toul aşa perfect, ieşirile cu Bogdan,Giulia, Sisu, Ştefi, Găbiţa, Rocsu.. şi toti ..
Fiecare zi a fost specială în felul ei ..
Plimbările kilometrice, caterinca , ştrand , teatru , etc etc etc..
Deja mi-e dor ..

Hei,eu sunt Deea, am 16 ani , traiesc in Italia-Roma,locul natal fiind Craiova. N-am mai scris de mult pe blogul asta,chiar de un an, deci m-am decis sa incep iar de la capat .

Realizez ca e un fel de ” about me” dar nu prea reusesc sa ma descriu asa bine. Ar fii multe,multe lucruri de zis , dar îmi vin în minte aşa puţine..
Prefer să încep cu defectele mele , deoarece am o mulţime .. sunt superficială, egoistă,încăpățânata, posesivă, leneșă,agitată, ironică, geloasă, îngâmfată,orgolioasă, răutăcioasă,dezordonată. Dar când iubesc cu adevărat o persoană reuşesc să mă schimb radical şi să fac ca aceste defecte să nu iasă mereu la suprafaţă..
În unele momente nu ştiu ce vreau de la viaţă,căci îmi doresc foarte multe şi nici eu nu prea ştiu ce vreau defapt. Îmi pasă prea mult de fericirea altora şi am uitat de a mea. Uneori aş vrea să fiu diferită , să trec peste toate problemele şi să mă lupt cu suferinţa şi să zâmbesc ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, dar e greu.
Mă descurc foarte bine să rămân pe loc,să nu mă schimb, iar să-i văd pe alţii că trec peste tot şi toate fără probleme.
Lăsând prostiile astea, mă simt norocoasă că am CÂŢIVA prieteni care n-au plecat deloc, nici măcar atunci când i-am rănit..
E rar să găseşti persoane care îţi suporta toate vorbele spuse la nervi, şi tot.. e rar să găseşti un prieten adevărat într-o lume aşa parşivă , falsă ,naivă şi aşa mai departe.
Cu asta cred că am terminat.
Ciao :* !