Dragi prieteni, 

Suntem bucuroși să vă anunțăm că proiectul „Dialog intercultural în Moldova” are un blog nou. Puteți afla despre noutățile din domeniul educației interculturale, dar și despre activitățile proiectului, accesând pagina dialog.cntm.md. 

 

Joi, pe 7 februarie 2013, începe cel de-al șaselea Schimb Intercultural, organizat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova, în cadrul proiectului „Dialog intercultural în Moldova”. Schimbul va avea loc în Satul Copiilor, Trogen, Elveția, și va fi găzduit de Fundația Elvețiană pentru Copii „Pestalozzi”. La schimb vor participa 40 de tineri din Chișinău, Bălți, Cimișlia, Edineț, Soroca și Căușeni ,însoțiți de șase facilitatoare, care îi vor susține pe parcursul întregii călătorii.

Timp de două săptămâni, tinerii vor învăța să fie mai toleranți, mai independenți și își vor dezvolta abilitățile de comunicare. În cadrul schimbului intercultural cu grupul din Belarus, tinerii vor învăța despre cultura și modul de viață al semenilor lor.

Le dorim tinerilor distracție plăcută și multe descoperiri interculturale!

P.S. Dacă doriți să participați și voi la Schimburile Interculturale ulterioare, urmăriți noutățile de pe blogul proiectului, site-ul CNTM sau pagina de pe Facebook a proiectului.

“Diversitatea” este tema ediției de anul acesta a concursului de proiecte dezvoltate în parteneriate internaţionale între şcoli. Competiţia este organizată de către aces, Academia Şcolilor din Europa Centrală – una dintre cele mai mari reţele internaţionale de şcoli din regiune – Republica Moldova fiind una dintre cele 15 ţări participante.

“Eu și ceilalți. Să descoperim diversitatea din jurul nostru” este tema generală a ediției din acest an. În societatea actuală, diversitatea s-a transformat din excepție în normă: persoane de diferite etnii, religii, vârste, genuri și orientări sexuale conviețuiesc și trebuie tratate ca fiind egale. Școlile, dar mai ales proiectele școlare cum este și aces le oferă elevilor posibilitatea de a interacționa cu persoane din culturi diferite și de a învăța unii de la alții. Astfel, elevii încep să vadă lumea prin alți ochi, fapt care va genera gândirea critică, o mai mare deschidere și creativitate – calități esențiale pentru lumea în care trăim.

Şcolile şi liceele din toate oraşele din Republica Moldova sunt invitate să-și găsească o școală parteneră într-una dintre țările participante la aces. Un motor de căutare online (www.aces.or.at/partnerfinder) va ajuta școlile să-şi găsească « partenerul ideal » de proiect, în conformitate cu interesele şi cerinţele comune. Următorul pas este implementarea în parteneriat a unei idei comune de proiect, care să trateze aspecte variate ale diversității ca identitatea, discriminarea, standarde și valori comune etc.

Propunerile de proiecte pot fi trimise până la data de 30 aprilie 2013.

Mai multe detalii găsiți, accesând linkul.

Consilul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) recrutează 2 stagiari, care să coordoneze 2 direcții importante în cadrul organizației:

– Stagiar Relații Publice și Comunicare și

– Stagiar pe Direcția Politici de Tineret.

Mai multe detalii găsiți pe site-ul CNTM.

Articol elaborat de:

Chisari Liliana, magistru în psihologie, psiholog, gr. didactic II, L.T. “Mihai Viteazul”, Chişinău, paticipantă în cadrul atelierelor desfășurate de către formatori și coordonator în Chișinău,

cu susținerea D-nei Berezovschi Nelly, director, L.T. “Mihai Viteazul” (Chişinău), gr. didactic I, gr. managerial II.

Termeni cheie: educaţie interculturală, valori interculturale, credinţe, atitudini pearentale, influenţă parentală, personalitate în devenire.

Actualitatea temei: În prezent, care este o perioadă a crizelor sociale în Republica Moldova, a schimbării sistemelor politice şi economice, ce-şi pun amprenta atât pe psihismele indivizilor în parte, cât şi pe întreaga societate privită ca sistem, menţionăm că aceste fenomene însoţesc, într-o oarecare măsură, slăbirea autorităţii familiei ca un tot întreg, ca celulă a acestei societăţi, respectiv pot conduce la schimbarea rolului şi funcţiei familiei ca bază a creşterii şi formării personalităţii armonioase, dezvoltate multilateral. Drept urmare, poate fi posibilă pierderea îmbinării tradiţiilor transmise din generaţie în generaţie cu inovaţiile moderniste privind toleranţa interetnică, respectiv  comunicarea eficientă, relaţiile afective constructive, viaţa socială deschisă spre colaborare şi promovare de valori interculturale, fapt ce-ar îngloba încrederea, sinceritatea şi uniunea atât familială, cât şi socială, pornind de la orientarea spre o „Şcoală prietenoasă copilului” ce susţine şi cultivă valorile interculturale.

Cercetarea reflectă importanţa credinţelor parentale ce înglobează dezvoltarea personalităţii copiilor în formare, crearea şi infiltrarea atitudinii şi a conduitei privitor la transmiterea, păstrarea şi promovarea diverselor valori culturale în contextul „şcolii prietenoase copiluli”.

Scopul cercetării:

• Crearea unui Chestionar ce-ar elucida educaţia interculturală în şcoală prin reflecţiile parentale şi ale tinerei generaţii.

Ipoteze practice:

• Presupunem că atitudinile şi credinţele parentale constituie un factor de influenţă al educaţiei interculturale;
• Presupunem că şcoala îndrumă asimilarea educaţiei interculturale prin promovarea şi păstrarea valorilor diferitor culturi şi etnii.

 

Obiectul cercetării:

• Procesul de influenţă parentală asupra personalităţii copilului în devenire.

Baza experimentală a cercetării:

• 74 elevi (cl. II, VII, XI) şi părinţii acestora (74).

Baza metodologică a cercetării:

• Chestionarul „Educaţia interculturală în şcoală – reflecţii parentale şi ale tinerei generaţii”

          Valoarea practică:

Familia exprimă una din directivele formării şi construirii personalităţii omului,  fapt pentru care ne propunem să elucidăm fenomenul influenţei parentale asupra personalităţii în devenire, care poate avea atât conotaţie distuctivă asupra  tinerei generaţii, cât şi pozitivă, ce ar presupune viitorul armonios spre care tinde fiecare dintre noi într-o societate diversă, multiculturală şi democratică.

Educaţia interculturală a personalităţii în devenire

            Atunci când se vorbeşte despre şcoala prietenoasă copilului, cuvântul care ar trebui să ne sintetizeze gândurile, trăirile, atitudinile, proiectele şi demersurile practice este responsabilitatea în cadrul interrelaţionării constructive.

Convingerea noastră rămâne că o şcoală ideală e cea care promovează modelul „a învăţa să înveţi” pentru a şti cum să te integrezi, să te perfecţionezi şi să te autodepăşeşti într-o epocă a multiculturalităţii, astfel încât să fie stimulate resursele creative, specifice fiecărui tânăr, încurajându-se studiul, căutarea, cercetarea, creaţia, autoeducaţia şi autoinstruirea prin cooperare şi parteneriat eficient.

Obiective ce vizează educaţia interculturală la nivelul şcolii:

1. Păstrarea şi apărarea diversităţii culturale. Şcoala, ca instanţă de transmitere a  valorilor, se va concentra pe pluralitatea culturilor; nu trebuie să se instituie primatul unei culturi asupra alteia^..
2. Formarea competenţelor interculturale ale personalităţii în devenire.

Interculturalitatea se conturează ca un concept cu un conţinut larg care trimite spre „interacţiune, schimb, deschidere, reciprocitate, solidaritate” [6, p 153]

Cât priveşte atitudinile şi credinţele parentale ca punct de plecare al  educaţiei interculturale a personalităţii în devenire, evidenţiem că familia constituie un reper important întru formarea şi dezvoltarea, orientarea valorică, interculturală a tinerei generaţii, a personalităţii ce-şi conturează prin ochii părinţilor atitudinile şi credinţele vis a vis de alte etnii, naţionalităţi, cultură, religie a cetăţenilor aceluiaşi stat.

Respectiv, în faţa familiei şi a ştiinţei pedagogice predomină problema găsirii modalităţilor de facilitare şi  dezvoltare maximă a potenţialului individual şi colectiv al fiecărei persoane. Aceasta implică o nouă abordare a familiei a şcolii contemporane, a activităţii pedagogice şi a elevilor ca rezultat al învăţării relaţionării eficiente, a cultivării spiritului de echipă, cultivării atitudinilor şi credinţelor definitorii ce ar facilita educaţia interculturală în viaţa fiecărui copil.

            Acest fapt ne conduce la ideea că obiectivele majore ale familiei şi ale şcolii prietenoase copiluluisunt orientate în întregime spre personalitatea copilului, spre dezvoltarea acestuia, originalitatea, şi talentul unic al său – prin însăşi viaţa unică, dar integră,  trăită de fiecare copil în parte prin educaţia sa interculturală profundă care permite dinamică şi oportunitatea mereu de a te cultiva, privi noul prin alte tradiţii etnice şi naţionale care doar îmbogăţesc sufletul, intelectul, cultura şi ne fac mai împliniţi în viaţă.

Metodologia cercetării. Design-ul experimental

 În cadrul cercetării influenţei atitudinilor şi credinţelor  parentale asupra personalităţii în devenire, noi am recurs la crearea şi aplicarea unui chestionar: „Educaţia interculturală în şcoală – reflecţii parentale şi ale tinerei generaţii”, menit să evidenţieze atitudinile şi credinţele parentale care constituie sau nu constituie un factor de influenţă al educaţiei interculturale a personalităţii în devenire a copilului, de asemenea dacă şcoala îndrumă asimilarea educaţiei interculturale prin promovarea şi păstrarea valorilor diferitor culturi şi etnii.

Drept urmare ne-am propus a elucida opiniile, atitudinile şi credinţele părinţilor privitor la corespunderea şcolii unde îşi fac studiile copiii, şi anume la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” din Chişinău, care asigură sau nu asigură o educaţie interculturală, un climat psihologic favorabil în colectivele de copii, ai căror părinţii aparţin diferitor etnii, naţionalităţi, limbi vorbite, concepte culturale, fapt care conferă o amprentă specifică asupra formării şi dezvoltării integre şi multilaterale a copiilor.

Chestionarul „Educaţia interculturală în şcoală – reflecţii parentale şi ale tinerei generaţii”

Respectivul chestionar, creat de noi,oferă posibilitatea de a cerceta  viziuni principale referitoare la  contextul educaţiei interculturale, întrebări la care s-au referit şi copiii celor trei cicluri şcolare: treapta primară (clasa a II-a), treapta gimnazială (clasa a VII-a), treapta liceală (clasa a XI-a), precum şi părinţii acestora, care reprezintă o largă gamă a interculturalităţii din Republica Moldova.

Chestionarul cuprinde trei întrebări ce vizează răspunsuri închise prin acord sau dezacord al respondenţilor privind păstrarea divesrsităţii interculturale în Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”.

1. Şcoala îndrumă asimilarea educaţiei interculturale?

Întrebarea conturează toate acele oportunităţi pe care le aşteaptă orice părinte, copil în cadrul procesului instructiv-educativ din perspectiva dezvoltării şi asimilării valorilor interculturale de către copii.

2. Şcoala favorizează aceptarea altor puncte de vedere indiferent de etnie, limbă vorbită, prin colaborare?

Întrebarea vizează opinia părinţilor şi copiilor privind dezvoltarea multiculturală a copiilor  ca personalităţi în devenire, pornind de la atitudiniile tolerante, de înţelegere şi  acceptare a punctelor de vedere a celorlalţi, indiferent de etnie, limbă vorbită, respectiv a construirii relaţiilor interpersonale bazate pe colaborare.

3. Şcoala stagnează  egoismul naţionalist prin promovarea valorilor interculturale?

Această întrebare presupune exprimarea opiniilor părinţilor şi a copiilor vis a vis de educaţia interculturală în şcoală, cum o percep aceştia, pornind de  la ideea ce ar trebui să ofere ca educaţie şi instruire o şcoală prietenoasă, o şcoală ideală spre care se tinde, care trebuie să promoveze valorile interculturale, asigurînd astfel relaţii constructive între copii, părinţi şi pedagogi de diferite etnii.

Analiza şi prezentarea rezultatelor

În urma prelucrării datelor obţinute la chestionar, am determinat  comparativ mediile pentru  părinţi 74 la număr (23 de părinţi ai căror copii învaţă în cl. a II-a, 31 de părinţi ai căror copii învaţă în cl. a VII şi 20 de părinţi ai căror copii sunt în cl. a XI) şi mediile pe eşantionul elevilor 74 la număr, fapt ce cuprind cele trei cicluri de vârstă (cl. II – 23 de elevi, cl. VII – 31 de elevi şi cl. XI – 20 de elevi). Datele prezentate de respondenţi – elevi şi părinţi sunt redate în imagine.

 

Analizînd răspunsurile exprimate de copii şi părinţii acestora, evidenţiem ideea că educaţia interculturală din Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” permite structurarea unei identităţi  a elevilor deschisă spre păstrarea şi promovarea diversităţii culturale şi anume:

1. La prima întrebare ce evidenţiazădacă şcoala îndrumă asimilarea educaţiei interculturale, observăm că 85% de elevii clasei primare  şi 84% din părinţii acestora, respectiv 95% din preadolescenţii clasei a VII – a şi părinţii acestora 93%, de asemenea 86% din adolescenţii clasei a XI – a  şi 86% din părinţii acestora, consideră că şcoala îndrumă asimilarea educaţiei interculturale. Aceste date dezvăluie faptul că atitudinile şi credinţele valorice ale copiilor sunt fortificate de valorile părinteşti, accent în mare măsură pe care se pune acasă la copii, în anturajul familial prin cogniţiile insuflate de părinţi, respectiv şi copiii şi părinţii reflectă că liceul unde studiază elevii într-adevăr coordonează reproducerea şi cultivarea valorilor interculturale prin educarea lor.
2. La a doua întrebare ce reflectă dacă şcoala favorizează aceptarea altor puncte de vedere indiferent de etnie, limbă vorbită, prin colaborare, observăm că 87% de elevii clasei primare  şi 85% din părinţii acestora, respectiv 94% din preadolescenţii clasei a VII – a  şi părinţii acestora 88%, de asemenea 85% din adolescenţii clasei a XI – a şi 86% din părinţii acestora, evidenţiază în răspunsuri că şcoala favorizează aceptarea altor puncte de vedere indiferent de etnie, limbă vorbită, prin colaborare, ce induce înţelegerea şi toleranţa diferenţelor interculturale. Datele dezvălui faptul că părinţii ghidează copii spre astfel de atitudine promovată şi de şcoală.
3. A treia întrebare ce reflectă dacă şcoala stagnează  egoismul naţionalist prin promovarea valorilor interculturale, evidenţiem că 83% de elevii clasei primare  şi 84% din părinţii acestora, respectiv 91% din preadolescenţii clasei a VII – a şi părinţii acestora 85%, de asemenea 82% din adolescenţii clasei a XI – a  şi 78% din părinţii acestora,exprimă atitudinea şi credinţa că şcoala în care studiază împiedică egoismul naţionalist prin promovarea valorilor interculturale, păstrarea tradiţiilor prin diferite cenacluri, concursuri şi concerte interculturale, fapt ce dezvăluie copiilor specificul frumuseţii diferitor culturi, astfel apropiindu-i moral şi spiritual prin artă.

Ne vom referi  în mod special la rezultatele preadolescenţilor cl. a VII – a – 91%, ale părinţilor acestora 85%, şi ale adolescenţilor cl. a XI – a – 82%, respectiv ale părinţilor acestora – 78%, privind asigurarea respectului diferenţelor interculturale, dar în cadrul unor sisteme de  atitudini reciproce,  elevii pronunţându-se pentru  dreptul de a alege personal schimbările ce doresc să le facă în contextul prieteniei interculturale între tânăra generaţie, nesimţindu-se influenţaţi foarte mult de ideile sau valorile interculturale a părinţilor, fapt evidenţiat prin alternativa alegerii personale a cunoştinţelor multiple.

Opinia dată o împărtăşesc 91% din preadolescenţi şi 82% din adolescenţi care se poziţionează pentru valorile deja formate la ei în timpul interrelaţionări cu tinerii de diferite etnii, naţionalitate, limbă vorbită, cultură etc. Acest fapt denotă că direcţionarea părinţilor este la un nivel scăzut de 85% faţă de  preadolescenţilor şi 78%  faţă de adolescenţi, ceea ce rezultă un nivel mai scăzut în comparaţie cu procentul părinţilor la copii de vîrstă şcolară mică care este aproape similară cu cea a copiilor lor, fapt ce ne dezvălui ideea că atitudinile psihologice ale personalităţilor în devenire, odată cu vârsta îşi schimbă prioritatea, aspirând spre opţiunile propriei mentalităţi şi alegeri conform ei, a cunoştinţelor multiaspectule, ce prevăd interesul sau indiferenţa faţă de diferitor culturi şi colaborarea tinerei generaţii ce aparţine diferitor apartenenţe culturale, naţionalităţi, limbă de intercomunicare etc., în comparaţie cu cea a părinţilor, care se îndreaptă spre controlul continuu a tot de ce se interesează copilul, dorinţa de-a monitoriza chiar şi în adolescenţa copilului propriile lui alegeri în contextul  intercultural.

După cum se observă în grafic, atitudinile parentele privind educaţia interculturală la nivelul şcolii sunt un punct de pornire a credinţelor copiilor lor, care vizează orientarea lor valorică, unanim cu şcoala privitor la:

• Îndrumarea tinerilor pentru a asimila o cultură în perspectivă multiaspectuală;
• Înţelegerea şi acceptarea punctului de vedere al altuia prin colaborare, indiferent de etnie, limbă vorbită;
• Perspective ce prevăd împiedicarea egoismului naţionalist, respectiv acordarea şanselor egale de colaborare, parteneriat educaţional intercultural şcoală – copil – familie – fapte spre care aspiră părinţii şi copiii acestora, ceea ce ne confirmă ipoteza că atitudinile şi credinţele parentale constituie un factor de influenţă al educaţiei interculturale.

           Aceste date evidenţiază şi confirmarea ipotezei, conform căreia şcoala îndrumă asimilarea educaţiei interculturale prin promovarea şi păstrarea valorilor diferitor culturi şi etnii.

Conchidem că  scopul educaţiei interculturale notat de către părinţi şi copiii acestora, evidenţiază sensul responsabilităţii sociale şi al solidarităţii  ce induce respectul principiului egalităţii în comportamentul cotidian care este şi trebiuie susţinut în continuare în instituţiile preuniversitare de învăţământ.

Rezultă că şcoala prietenoasă copilului în contextul interculturalităţii vizează mai întâi de toate colaborarea strânsă şcoală – familie indiferent de etnia, naţionalitatea, cultura avută de părinţi – crându-se, astfel, condiţii şi şanse egale de instruire eficientă pentru toate categoriile de copii.

Rezultatele tinerei generaţii din Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” şi ale părinţilor acestora privind asigurarea respectului diferenţelor în cadrul unor sisteme de  atitudini reciproce,  reducerea şi împiedicarea naţionalismului, tolereanţa, înţelegerea şi acceptarea altor culturi, pronunţă dreptul de poziţionare constructivă pentru valorile diferitor etnii, naţionalităţi, culturi etc., fapt ce fortifică  asigurarea toleranţei şi stabilităţii în cadrul societăţii multiculturale din Republica Moldova şi un confort psihologic, interrelaţional pozitiv valorificat şi promovat odată cu păşirea în ciclul primar, fapt ce condiţionează cultivarea respectului faţă de alte culturi, admiraţia noului şi, nu în ultimul rând, menţinerea echilibrului personalităţii în devenire, cultivarea acesteia integru.

Concluzii

            Datele cercetării evidenţiază faptul că părinţii exprimă şi constituie o directivă considerabilă a vieţii tinerei generaţii privind orientarea lor valorică, şi  interculturală. Drept urmare atitudinile şi credinţele parentale ghidează formarea atitudinii interpersonale în contextul intercultural şi interetnic în şcoală, poziţionându-se pe crearea în şcola prietenoasă copilului a condiţiilor şi şanselor egale învăţământului eficient pentru toate categoriile de copii, ceea ce favorizează creşterea climatului psihologic favorabil, ţinând cont că se bazează pe integritate şi toleranţă socială, fapt spre care aspiră şi şcoala prietenoasă copilului, ca sistem al unui învăţămînt şi-a unei educaţii de calitate.

Menţionăm că atât copii cât şi părinţii chestionaţi, au exprimat unanim, cu mici diferenţe nesemnificative,  ideea că educaţia interculturală permite structurarea unei identităţi  deschise,  ce permite asimilarea unei culturi multiaspectuale, perceperea punctului de vedere al altuia prin colaborare, indiferent de etnie, limbă vorbită, împiedicarea egoismului naţionalist, respectiv acordarea şanselor egale de colaborare, parteneriat educaţional intercultural şcoală – copil – familie – fapt spre care aspiră părinţii şi copii acestora, care în baza educaţiei interculturale de calitate,  devin personalităţi dezvoltate integru.

Observăm că priorităţile interculturale ale tinerilor sunt orientate spre mai mult dinamism, dorinţa luării propriilor decizii, ce vizează interesul faţă de diferite culturi şi colaborarea tinerei generaţii  ce împărtăşesc diferite apartenenţe culturale, naţionalităţi, limbi de intercomunicare etc., iar opiniile părinţilor tind spre stabilitate şi orientare unanimă, colaborare şi menţinerea  relaţiilor constructive.

Elucidarea atitudinilor şi credinţelor parentale asupra personalităţii copilului în devenire, considerăm că exprimă valoare şi importanţă practică întru orientarea psihologică spre optimizarea interrelaţionării pedagog – elev, elev – elev, elev – părinte, pedagog – părinte în contextul interculturalităţii din republica noastră, siguranţa unor relaţii constructive între copii şi familii ce presupun aceste diferenţe interculturale, respectiv tendinţa păstrării diferitor valori care fortifică consolidarea şcolii menite pentru a ajuta copilul indiferent de rasă, etnie şi libă vorbită, să se integreze constructiv, găsind siguranţă şi confort psihologic în a doua sa casă – Şcoala, care devine un Adevărat Prieten, la fel cum sunt Părinţii pentru Copii!

Sugestii

• Studilul influenţei atitudinilor şi credinţelor  parentale asupra personalităţii în devenire poate fi continuat, ţinând cont şi de factori precum confesia religioasă, mediul rural/urban de provenienţă a tinerii generaţii şi-a părinţilor acestora, respectiv reflectarea diferenţelor montajelor psihologice şi comportamentale care pot fi preluate.  În acest mod ar fi posibilă o comparaţie multilaterală a aspectelor vieţii familiale a persoanelor ce fac parte din categoriile menţionate mai sus, cu  rezultatele studiului ce l-am efectuat, respectiv ar fi posibilă oferirea noilor posibilităţi întru dezvoltarea ştiinţei psihologice  (psihologia şcolară şi psihologia familiei) din ţara noastră şi noi orientări în asigurarea învăţământului şi educaţiei de calitate şi în şcoala superioară contemporană – pornind de la faptul că suntem o republică multiculturală şi avem nevoie de siguranţă şi stabilitate interpersoanlă, iar aceasta se poaate modela doar prin asigurarea climatului psihologic tolerant  intergeneraţii, formând şi orientând tinerii spre inteligenţă şi  cultură multiaspectuală, cultivând adevărate personalităţi într-o Şcoală prietenoasă copilului şi o Familie ce împreună vor  asigura viitorul prin propriul model eficient de viaţă, educaţie şi instruire.

                                       BIBLIOGRAFIE

1. Cucoş, C., Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale., Iaşi, Ed. Polirom,  2000.
2. Cucoş, C., Cozma, T., Locul educaţiei pentru diversitate în ansamblul problematicii educaţiei contemporane, În Cozma, T. (coord.), O nouă provocare pentru  educaţie: interculturalitatea., Iaşi, Ed. Polirom, 2001.
3. Dasen, P., Perregaux, C., Rey, M., Educaţia interculturală – experienţe, politici, strategii., Iaşi, Ed. Polirom, 1999.
4. Lengrand, P., Introducere în educaţia permanentă., Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1973.
5. C., Rey, M., Educaţia interculturală – experienţe, politici, strategii., Iaşi, Ed. Polirom, 1999.
6. Rey, M., „Human Rights and Intercultural Education”, În Starkey, H., (ed.) The Chalenge of Human Rights Education., London, Cassell/Council of Europe, 1991.
7. Гуленко В., Жизненные сценарии, СПб., 1997;
8. Берн Е., Игры, в которые играют Люди(психология человеческих взаимоотношений). Люди, которые играют в игры (психология человеческой судьбы). М., 2005.

BerezovsChi Nelly, director, L.T. “Mihai Viteazul” (Chişinău), gr. didactic I, gr. managerial II

Chisari Liliana, magistru în psihologie, psiholog, gr. didactic II, L.T. “Mihai Viteazul”, Chişinău.

 

Dragi prieteni,

Echipa proiectului „Dialog intercultural în Moldova” vă felicită cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului. Prin adoptarea, în 1948, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, tuturor persoanelor li s-a oferit șansa de a trăi viața pe care și-o doresc, indiferent de țara de origine, clasa socială, sex, credință etc. Totuși, mai avem mult de lucrat pentru a crea o lume, în care drepturile se respectă și fiecărui i se oferă oportunitatea de a-și construi o viață mai bună.

Vă dorim respectarea tuturor drepturilor!

La data de 31 octombrie, în incinta Centrului de Resurse pentru Tineret DACIA, s-a desfășurat atelierul de instruire pentru profesorii claselor gimnaziale și liceale. La activitate au participat circa 26 de profesori din Liceul Teoretic „Petru Rareș”, Liceul Teoretic „Constantin Stere”, Liceul Teoretic „Alexandru Pușkin”, cât și din localități, precum profesori din Gimnaziul Volovița, Cosăuți, Egoreni și Liceul din satul Rublenița. Au condus acest atelier Sergiu Găină și Viorica Mocanu, formatori in cadrul proiectului Dialog Intercultural în Moldova. La eveniment au fost prezentă și Doamna Păunescu Svetlana, șef-adjunct de la Direcția Generală Învățământ Soroca, care au relatat despre avantajele și necesitatea încadrării în acest proiect a profesorilor.

În cadrul atelierului profesorii au aflat lucruri noi și utile, au purtat discuții cu referire la discriminarea în rândul elevilor, totodată fiind ultimul atelier de instruire pentru anul 2012. Profesorii s-au împărtășit cu temele și metodele luate din cadrul atelierelor de instruire anterioare și povestind cum le-au aplicat în cadrul orelor pe care le predau.

La final profesorii au menționat că ar fi bine de continuat atelierele de instruire, deoarece ei învață metode și practici noi de lucru care le aplică la orele ce le predau.

Deși, sesiunile și examenele sunt în toi, tinerii din orașul Soroca  nu au ezitat să participe la sesiunea de informare din cadrul proiectului Dialog Intercultural in Moldova. Atelierul a fost moderat de doi cei mai activi participanți a acestui proiect. Sesiunea de informare cu tematica „Prejudecăţi şi discriminare” s-a  desfășurat la data de 29 octombrie în incinta CRT DACIA, Soroca.

Tinerii au purtat o discuție liberă despre discriminare în societate, situațiile de discriminare a persoanelor, căile de soluționare a problemelor legate de prejudecată și discriminare.

Tinerii au vizionat secvențe din filme despre tratarea persoanelor de culoare, încălcarea dreptului la muncă, discriminarea copiilor cu dezabilități, etc.

La final, participanții au avut sarcina de a elabora o gazetă de perete despre cum percep ei discriminarea în societate și care sunt soluțiile de eliminare a oricărui tip de discriminare, după finalizare acestea au fost plasate pe panoul informativ al școlii.

Participanții la sesiune au venit cu ideea de a organiza astfel de activități și în localitățile rurale alăturate orașului Soroca.

 

Profesorii din orașul Edineţ, din liceele „M. Eminescu”, „Pan. Halippa” şi „V. Suhomlinschi” sunt în aşteptarea certificatelor de participare la cursul de instruire „Educaţia interculturală”.

În cadrul celor 8 ateliere desfăşurate în perioda martie-octombrie 2012, participanţii au dezvoltat abilităţi  şi competenţe ce ţin de dezvoltarea competențelor interculturale în procesul de instruire, importanţa educaţiei interculturale în şcoli şi comunitate.

În urma atelierelor organizate de formatorii proiectului Victor Koroli şi Vitalie Cîrhană, profesorii au învățat noi metode de lucru cu elevii, și-au lărgit aria de cunoaştere despre: Cultură și niveluri ale culturii; Stereotipuri, prejudicăţi, discriminare şi oprimare; Comunicare şi interacţiune, etc.

În calitate de temă pentru acasă, profesorii au realizat proiecte didactice la disciplinele predate, încadrând în conținuturile tradiționale elemente de educație interculturală.

Ei şi-au împărtăţit impresiile vizavi de această experienţă. Rita Poaiată, profesoară de istorie, director-adjunct L.T. „M. Eminescu” – „Aplic cele învăţate în educaţia interculturală în procesul educaţional și îmi sunt de mare folos”. Mariana Grădinaru, profesoară de limbă și literatură română L.T. „Pan. Halippa” – „Cu toate că este întrodusă şi în curriculum şcolar, este nevoie de atras mai multă atenţie educaţiei interculturale şi în comunitate”. Colibnic Stela, profesoară de limba engleză, liceul „V. Suhomlinschi” – „Pentru mine acest curs este  binevenit. Eu sunt profesoară tânără  şi în cadrul acestui curs am obţinut noi metode didactice interactive,  exerciţii şi jocuri de rol, materiale didactice, forme noi de comunicare, care deja le aplic în cadrul lecţiilor.  Pentru mine este importantă şi obţinerea de credite pentru susţinerea gradului didactic.”

Această prezentare necesită JavaScript.

Luni, pe 12 noiembrie 2012, a avut loc întâlnirea de totalizare în cadrul cursului de instruire „Dialog Intercultural”, desfășurat la Chișinău.

În cadrul întâlnirii, participanții la cursul de instruire și voluntarii proiectului au împărtășit impresiile despre curs, au sumarizat lecțiile învățate în cadrul atelierelor și  au fost încurajați să transmită colegilor informațiile primite, dar și să susțină zilnic, prin comportamentul său, dialogul intercultural.

Pe lângă certificate de absolvire a cursului de instruire, tinerii care au organizat sesiuni de informare cu tematica dialogului intercultural, au primit diplome de multiplicatori în domeniul educației interculturale.

Întâlnirea de totalizare cu siguranță nu a fost și ultima pentru participanții la cursul de instruire. Atât tinerii, cât și echipa proiectului, vor promova în continuare dialogul intercultural, prin organizarea activităților de educație non-formală.