Ne-mpiedicam de culmile cerului pitit in cuvant,
Sorbim fumul zambetelor gingașe și le-mbratisam scrumul.
Ne întindem aripile serpuitoare și urlam in pamant.
Tremurânzi si secerati de-al simțului avânt.
Primim nauci amprentele celorlalți in culcusul pielii,
Si ne-injectam iluzii zburatoare, adanc în oase,
Si-ntrebam ecourile încețoșate și tăioase,
De ce camarutele ce-odată respirau, acum nu mai sunt vii,
Doar gheata și norii parșivi ne hrănesc angoasa,
Iar luna ne mângâie crăpăturile suflarilor sacadate,
Printre cioburile de suflet uitate,
Adunate de sub tălpile lor, ale iubirilor neterminate.
0
Aburul adancului tău ma primeste
Iar eu iti aparțin. Scufundat.
Imbratisat de aripele fluturelui cuibarit între coastele tale.
Ma pitesc intre pleoapele tale și renasc. Mocnit.
Infloresc în lava dansanda între coapse,
Profund și firesc, netrait,
Iar culcusul buzelor noastre se revarsa
Soptit. Timid.
Fior in armate de munți pășind atent pe tocuri,
In temnițele osoase te cant și te recit
Nedefinita-i calea și pietre pe alocuri
Eu te trăiesc visând și nerostit.
Azi trăiesc .
Cutremurul mă cuprinde adânc cu palmele tale.
Sunt fior născut în luna, firesc.
Castelul pielii mele e un vulcan ce mesteca agale,
Iar râul ochilor tăi mă îneacă în tine, mut.
Mă scufund în culmile tale, surd.
Iar tulpina trupului tău mă îmbracă flămândă,
Sunt lava plăpândă, tremurândă.
Hrănită mi-e inima și udă.
Azi trăiesc.
Boboc de simțire în degete îmi cresc,
Iar rădăcinile-i zâmbesc în al meu pântec.
Sunt cântec.
Azi trăiesc .
In dansul pleoapelor tale plutesc.
Lipsit de control. Primesc
Armata buzelor tale pe-al meu glob lumesc.
Din adâncul venelor mele te privesc.
Suprins. Profund și trupesc.
Azi trăiesc.
Mi-ai despicat sufletul cu liniștea-ți,
Te-ai pitit nevrotic între coastele-mi colorate,
Și mi-ai pictat furtună.
Ești lună.
Naști în mine flux de foame nebună.
In fuga ta, culcușul mi-a rămas ruginit-sârmos,
Si suflul ascuțit-sticlos îmi tace.
Mă sfâșie în culmi,
Iar privirea-ti cercetașă,
Pășind blând luminos pe trupu-mi
Imi șerpuiește simțirea .
Trăirile-mi sunt mute și-n chip.
Ești izvor nevorbit.
Pieptul mi-e tranșat de cântecul tăcerii noastre,
Și invadat.
Iar dorul in vârful tăiat se cuibărește,
In scorbura inimii îmi zaci.
Zâmbetul degetelor mele mă sfidează, străine.
Te îngrop în mine.
Doar cârlionții ti-i las evadați,
Să danseze liber, în neștire,
Verde-crudă-prizonieră orbire.
Despicat prin strivire, de paralele
Ganduri stridente și simțiri rebele,
Șoptite cu punct apăsat.
Răcnite firav arzând înfundat,
Timid, te cuprind, despicat.
I want no power or command
Over people I’ll never understand
Bătătorit de pleava sufletelor flamande
Mi-e castelul inimii,
Scrasnesc ușile lagărului mental
Sisif zâmbește.
Stors de iubire mi-e pantecul
Si-alerg orbeste.
Mi-e tulbure zarea din vene
Cu ropot și scancet erup,
Si roua mi e rece pe crestet
Cu mila și dor ma privesc.
Imi lipsesc.
Total.
Contorsionatele simțiri decapitate
Serpuind, străbat regatul uman
Lipesc în pântecul gândului firmituri uitate
Iar dorul zâmbește precum un șarlatan .
In taina, lucizi, ne segmentam trăirea
Cu trudă și chin o dezbracăm de miez
O stingem în palma, adulmecand strivirea
Plimbării catre sine, cea fără de crez.
Si ne pictam pe chipuri, triumfătorul rânjet ,
Linia frântă fadă, o-mbratisam tacuti,
Zabrelele-ti sunt aripi, tu copil fără scancet,
Iar dintii-ti sunt prietenii tai muti.
Absenta e luna iubito, Se-ascunde-n cearsaf zambitoare
Tigara-mi inclesteaza privirea
Salbatica- nuda.
Absent imi e simtul iubito, rapit de licori rapitoare
M-alunga-n subsolul duios,
Soptind fioros.
Absenta mi-e gura scamoasa iubito, Sticleste intens si geros,
Doar dintii imi sprijina gandul,
Obscur luminos.
Absent imi e calmul iubito, se scalda umil si cetos
Doar inima-mi poarta prin sange
Lichid lacrimos.
Absenti imi sunt caii iubito, alearga haotic cu jind,
Ei nu mai necheaza cu zambet
Danseaza-n pamant.
Firava
Cu ganduri in octava
Ma taci si semeni mut
Lacrimi precum bobul de naut
Coboara dintre stele
Nuiele
In pasnicul acut
Ma stingi si cad sleit
Cuprind un foc scrantit
In mine, inalt la cer timid
Zambetul
E papadie cruda din chirpici
Lumina-mi ingroapa licurici
Acasa e acum si aici.
Sufoc cu aripile
Stelele
Ce intre coaste-mi tin de cald
Si-ascult tacerea,
Ce ma dezbraca dulce si suav
Firav.
ilu 