„Scrisoare pentru Ping Su”, de Ionuț Manea – Editura Tracus Arte
Estetica urâtului
„ îți amintești? ne întrebam adeseori, ce e iubirea?” te-ai pus în genunchi și mi-ai jurat zilele au intrat în pământ doar consoanele au rămas și câteva secunde țigara și anii au lăsat dioptrii și răni pe cana de metal de la ciutură liniștea se aduna în piept între cei patru pereți singurătatea îmi juca... Citește în continuare →
Un autor, o carte, o nouă rubrică a platformei literare, ,,Literomania”
Un autor, o carte. „Confesiunile Maestrului Păpușar”, volum de proză scurtă, apărut la editura „Tracus Arte”, decembrie, 2020. Un autor, o carte (video): „Confesiunile Maestrului Păpușar” de Ionuț Manea - Literomania (litero-mania.com)
*
the city breathes like an elephant you remember when i wore your beads and I blushed in front of the mirror stockings and bags I used to go out in the evening then came a former daddy smoking and active as a channel of memory determined and this time seriously and lasted only a week... Citește în continuare →
*
Tristețe lipită cu gel și domnișoara legată cu sfoară de gardul birtului și femeia cu batic negru și băiatul care vinde flori cu o geacă mai mare cu două numere paharul meu de vin roșu i-a înghițit palmele ei s-au pătat briza rece și vremea cețoasă de ianuarie cu mască fără mască buze roșii și... Citește în continuare →
Salivație adolescentină
Mă apucă un dor de bogăție și mă gândesc la zeița cu chei de merțan, cu sânii lăsați, pătați, lăudați; ar veni spre mine cu jind, cu arsuri, cu ghete, cu sutien brodat, să-mi oprească sărăcia din piept care se-ntinde peste masa de scris și-mi întărește degetul mic de la picior; pe Goethe, săracul, cu... Citește în continuare →
There is …
There is a love letter from my girlfriend for the neighbor across the street there are a few words like knife face and leather strap who make me convulsive and the dark my dear friend calms me down like a cat There is a hearth on the kitchen abandoned and moldy over the roof sometimes... Citește în continuare →
Singurătate
lui Traian Coșovei mă alătur singurătății, singurătatea,o fantomă sociabilă. delicventul buzelor, mi-am luat singurătatea din antreu și dus am fost pe străzile, altădată cu soare. cu chipul reflectat în bălți m-am simțit doar al meu. fericirea pietrelor cubice peste care calc e evidentă. fericirea copiilor ce vin de la școală e evidentă. fericirea măicuțelor de... Citește în continuare →
*
proverbială este mâna sâni demențiali șolduri tari molari de minte cu toate astea nu a învățat nimic au fost minciuni îndesate-n gâtul bietei păsări au fost mâini leneșe și mâini lacome au fost buze acoperite de o pătură și zile trăite pe culme.
Casa Gunoaielor
(uncut) - Îți amintești...Zilele când plecam cu trenul și ieșeam din județ. Ceața ne urmărea ca un cearceaf, dis de dimineață când picăturile de rouă se legănau în bătaia vântului. Și-n compartiment era frig. Tu îmi țineai mâna lipită de obraz. Mă mințeai. Mă dezbrăcai fără să realizez că sunt goală și mută. Cu mâinile... Citește în continuare →