Sari navigarea

urasc diminetile in care soarele nu a rasarit inca,dar ziua incepe pt mine,urasc noptile in care mi as dori sa dorm si le pierd fara sa fac nimic.urasc sa fiu eu prada,cand eu prin sange sunt vanator.dar ador cafeaua de dimineata,de pranz si uneori de seara.ador obiceiurile mici,in care ajung in clasa si mi trantesc ghiozdanul pe banca,dupa care imi caut colegul de banca sa pot sa i urez `bine am venit la scoala!`,ador sa fie vara,dar urasc sa o pierd,ador luna august,dar urasc faptul ca luna asta am trecut prin toate starile posibile si inca nu s`a terminat.ador sa ies cu fetele la apa plata,cu baietii la bere si cu irina la tarie.imi place sa mi tachinez vecinul,dar nu suport cand e hotarat sa nu ma mai ierte.imi place sa merg cu bicicleta,dar nu suport sa fac alergie,imi place sa alerg,dar uneori plamanii mei sunt nervozati.imi place sa fie curat la mine in camera,dar nu mi place ca se intampla rar.ma impac cu gandul ca pot fi extrem de dezordonata,dar astept acel `40 de ani si am menajera` ♥.imi place sa nu fac nimic,dar imi place si sa fac foarte multe lucruri pt mine,viata mea,dar si pt altii.uneori chiar imi place la scoala,foarte aproape de niciodata,dar face parte din farmecul ei si poate odata imi va fi dor.norocul meu ca la medicina mai stau inca 10 ani cu nasu`n carti.ador mirosurile frumoase,parfumurile,betisoarele si lumanarile parfumate,ador sa primesc flori,dar ma sperii de semnificatia gestului,ador ciocolata,ador prajiturile si cola.daca nu cola,atunci pepsi twist lemon.imi plac ochii mei,dar uneori nu.imi place parul meu,dar am fantezia sa l tund.imi iubesc parintii,sora,pe „fetele mele”,pe „baietii mei”,pe fetele din bucuresti si pe baietii din craiova,pe profa de franceza din liceu.ma dau in vant dupa ochi verzi si dupa noptile calde de vara.Iubesc sa skiez si sunt maniaca de viteza,ador sa stau pe munte si sa ma dau de a dura in zapada,de abia astept sa mi iau carnet si sa ascult ASIA-suna periculos si Grasu xxl-pizda la volan! la maxim,ca shmecherele si sa infig piciorul in acceleratie.Imi plac serialele si imi place moda de toamna,imi plac filmele,dar uneori parca sunt prea lungi si viata prea scurta pt ele.

sunt o egocentrica si imi ofera o stare pozitiva sa vorbesc despre mine.

dar! momentan ma declar shefa instabilitatii mentale si emotionale .

te pup:D.

Ma uit cu teama in urma,dar privirea`mi fuge spre drumul pe care nu am pasit inca.Decat sa ma intorc iar si iar in trecut,decat sa dezgrop sentimente si amintiri,mai bine fac altele noi.Cand spun `trecut` imagini imi trec rapid prin filtrul mintii si vad chipurile parintilor,prietenilor,colegilor si intotdeauna va fi si un el,..cel care azi imi fura zambetul,fara macar sa stie,fara macar sa vrea;singura persoana care va trezi acel sentiment  pueril din mine,pe care l`am simtit in clipa in care l`am vazut.Oamenii se schimba,uita foarte multe, dar mereu isi amintesc ce i`a facut sa traiasca.Oare omul din mine ar putea- fara viata ce`o primise atunci?Sa ma gandesc la el si sa plang in loc sa izbucnesc in ras nebun de fericire,caci fiecare atingere,fiecare privire,fiecare cuvant mi`a alintat odata sufletul.Oricine il cunoaste,oricine l`a vazut fericit si suparat,oricine i`a intrat in piele,simtind cu el agonia sau euforia unor momente,si`ar dori pentru el tot ce e mai frumos,pt cat mai mult timp,fara vreun strop de egoism.Ador faptul ca l`am putut strange in brate si am putut sa`i cuprind fata in maini,sa`l privesc in ochi,sa stiu ca verdele lor straluceste pentru ca sunt eu acolo,sa simt ca nu ne lipseste nimic,ador sa`l tin de mana sau sa`i zambesc ghidus.Dar depind de ideea de a nu`i face rau vreodata.Pentru ultima oara,ia`ma in brate si sopteste`mi ca nu ma vei uita.Va fi de ajuns..

Bulversata,isi pune geanta pe umar,palaria in cap si`si cauta telefonul,vantul incepand sa bata revoltat,iar parul i se ridica.Palaria de culoarea mierii zboara de a lungul strazii.Ea alearga spre a o prinde inainte sa cada,urmarind o cu privirea si se izbeste brusc de ceva.Naucita,isi scutura capul si cu ochi mari,casca gura,uimita de gafa ei.Palaria sa era in mana tanarului pe care tocmai incercase sa l doboare(fara efect).Se da un pas in s

pate,isi aseaza iarasi geanta si`i cere palaria.El i`o intinde gingas,ea vrea s`o prinda,dar el isi strecoara celalalta mana in palma ei,ridicand o spre a o pupa.Ii pune palaria in cap,usor rasturnata intr`o parte,coltul gurii lui arcuindu`se siret,in ciuda efortului de a`si stapani mimca si o ocoleste,continuandu`si drumul.Dana ramane vrajita,privind lungul strazii pustii,ale unei veri

calde,se intoarce pt a`l vedea indepartandu`se.Dar Era chiar in spatele ei,la o diferenta de 30de cm.sigur pe el,cu ochii razandu`i.Ea se sperie si un tipat scurt e eliberat fugitiv printre buzele ei maronii.<cafea?> zise sharmant tanarul ce`i rupsese deja din siguranta,avandu`si inima batandu`i ceva mai repede.Inghite in sec,il refuza si`i spune ca se grabeste.

O luna mai tarziu se intalneste cu Dana si era la cumparaturi cu iubitul ei.Se astepta sa`l vada pe norocosul care`o vrajise inaintea lui,dar inainte sa aibe sansa,ea ii spune ca pleaca,iar la iesirea din magazin un barbat de vreo 40 de ani o ia de mana.Stupefiat,ba chiar ofticat,nu putea decat s`o judece,neintelegand sufletul salbatic dintr`un trup atat de frumos,dar isi continua drumul incercand sa faca abstractie.Inca o luna mai tarziu,rasfoind o revista mondena  observa un articol despre o tanara studenta ce s`a casatorit in Franta ,avandu`si nunta de vis,iar sotul ei-cu multi ani mai in varsta,a decedat dupa doar 2 saptamani in urma unui accident vascular.Plictisit si deloc atins de cele intamplate,da pagina si vede o poza cu Dana purtand iar o palarie-dar neagra de data asta.Brusc ochii lui s`au marit nevenindu`i sa creada ca era vorba de tipa cu care se ciocnise ceva timp in urma.Nu stia daca trebuia sa`i para rau,sa se bucure,ori sa rada de ironia sortii.Iese din cafenea si se indreapta spre cimintirul unde avea loc inmormantarea.Nu stia nimic despre ea,dar simtise o legatura din clipa in care s`au lovit unul de altul-la propriu.Se apropie de grupul restrans din jurul barbatului decedat asteptand momentul s`ai vorbeasca,testandu`si terenul.Venisera persoane in varsta,cu bani,ce`i urau condoleante tinerei vaduve,ipocrizia citindu`li`se pe buze.Langa ea erau 2 alte fete,cam de aceasi varsta cu ea,ce pastrau tacerea sobra.Una din ele l`a vazut,iar el a salutat`o discret printr`o miscare a capului,ea raspunzandu`i.O ploaie de vara a inceput brusc,iar oamenii au inceput brusc sa se retraga,ramanand doar cei 4 tineri .Una din prietenele Danei i`a facut semn soferului sa aduca masina aproape de ei,iar apoi a venit la C. sa`l invite cu ele.Desi nu stia unde mergeau,nu conta asa mult.Odata urcati in masina,Dana i`a zis soferului adresa unui club de noapte,si`a desfacut parul si facand abstractie de prezenta a2 barbati si`a schimbat hainele,inlocuindu`le cu unele mult mai potrivite.Fetele de asemenea pareau a fi pregatite,dar ele au preferat sa se shcimbe in baie.Jumatate de ora mai tarziu,C era pe o canapea,inconjurat de 3 fete provocatoare,glumete,care dupa cateva randuri de shoturi,pareau a fi cele mai fericite.Vaduva,nu era nici pe departe indurerata,povestindu`le ulterior ca era pregatita ca sotul ei sa moara,stiind ca avea o boala la ficat,dar nu atat de repede si nu din cauza unui accident vascular ,insa rezultatul era acelasi: tanara,vaduva,salbatica si plina de bani.C era de`a dreptul fascinat de faptul ca fetele stiau sa se distreze si nu aveau nicio retinere.Si`au petrecut intreaga noapte vorbind,band,fumand,dansand,iar apoi prietenele Danei au plecat.Ea`i spune lui C s`o conduca acasa,iar in fata usii,ea o descuie,o deschide larg,il saruta,iar urmatorul lucru pe care si`l aminteste e lumina difuza si senzatia aerului greu de gasit,caldura lui in timp ce`i contura trupul sub cearceaf.

Urmatoarea zi cei doi se intalnesc intamplator pe strada.Nestiind ce sa spuna,C o saruta fugitiv pe obraz,ii zambeste si`si continua drumul grabit.Socata-Dana il striga,citindu`i`se indignarea in glas.A2a zi ea apare la el la usa,cu o sticla de vin in mana.Politicos,dar uimit C o invita inauntru,iar cei 2 petrec o seara frumoasa,vorbind,iar cand se face tarziu,ea tinde sa plece,dar C n`o lasa,facand din o seara de sambata,una de vineri.Ea`si petrece noaptea acolo,insa a2a zi de dimineata are parte de o vizita surpriza.Proaspat trezita,usor ravasita,isi pune blugii ei si camasa lui C si merge sa`si bea cafeaua;insa la bucatarie o alta femeie deja facea asta.Cand a vazut`o,era cu spatele,asa ca primul ei instinc a fost sa se ascunda.Tipa era bruneta ,slaba,inalta,cu ochii verzi,de`a dreptul frumoasa.Furioasa,Dana`si dorea sa iasa cat mai repede de acolo,dar nu stia cum.Si`a luat geanta si pantofii in mana si s`a furisat afara din apartament.Cum putuse sa`i faca asta?sigur era ceva serios cu bruneta,avea o cheie,intrase singura.

Cei doi nu si`au mai vorbit timp de o luna,ea refuzandu`i apelurile,pana cand in mod inevitabil,in acelasi club unde au fost prima oara,s`au intalnit.Privirea lui era plina de sarm,victorioasa,dar vinovata dincolo de aparente,iar a ei-plina de putere.

Omul din oglinda pare atat de strain,deschide robinetul,apa ii inunda palmele calde,pline de semne si linii adanci;isi trece mana peste frunte,contunrandu`si fata,dar chipul incordat striga ajutor.Iese,iar oglinda parca ramane la fel de pustie.Isi priveste patul gol,cu patura incurcata pe o margine.Pe jos sunt carti uitate,hainemurdare,ambalaje aruncate si esarfa ei.Se aseaza si apuca gentil unica sursa de frumos;acea esarfa de culoarea mierii,fina,usoara,tot ce i mai ramasese din o viata de vis.Mana i se umbla jucaus de a lungul cusaturii si`si impreuneaza palmele,protejand ultimul strop de parfum;si`si aduce aminte..

Camera i era luminata,prin perdeaua verzurie un fior se ratacea,iar raza de soare cauta hainele calde aruncate pe jos.Picioarele lor se amestecau pueril sub cearceaful ce ascundea goliciunea a doi oameni atat de uniti.O singura scanteie intre doua inimi atat de hotarate ce radiaza fericirea unor clipe unice.l o saruta gingas pe frunte,trezind o ,un alt zambet rataceste ;cearceaful ii ascunde iar,ramanand doar chicotitul tatonarii.

Acum ramasese doar el ,fara orice dorinta de a trai,o leguma in o lume vie,se intrebase atata timp daca ar trebui s o mai sune,s o mai caute,sau sa dispara si el,fara stire.Cate zile zacute,cate zile fumate la brat cu sticla de vin si nimic nu stergea silueta ei ce o contura pe a lui.Fiecare dimineata in care s a trezit  singur,parasit de orice vis,nici macar durerea nu i mai otravea sufletul.Inecat in uitare de sine ,agatat de imaginea ei-cu zambetul afurisit,chipul blajin si parul ridicandu`i`se curajos in bataia vantului.

Paraseste  casa neglijent si rupt de realitate si se aseaza pe`o banca privind strainii,incercand sa si dea seama care era fericit si care nu,dar niciodata nu avea curajul sa si studieze propria imagine,dar si ar fi dorit sa fie ceva care sa i o schimbe.In atentia ochilor sai apare o fiinta bruneta,cu tenul alb si curat,buzele tipice rosii si ochii misteriosi.Se indreapta spre el surazand timid,fara reactie o priveste indelung iar focul e reaprins ,ea l ocoleste strengar,el o prinde de mana,asteapta reactie,trupul ei se intoarce parca plutind si `i sopteste pe un ton ferm „nr 34 ,ora 22.55″si si continua drumul fara sa ashtepte raspuns.O priveste pasind sigur,dar gratios,silueta ei parca dinamizand natura martora.Se intoarce  grabit spre apartament,intra n bloc,usa trantindu se puternic in urma si simte o prezenta stranie.Adidasii`i apasa grav s incet ,dar un nou pas e respins de pantofiorii rosii cu toc inalt.Privirea i mangaie picioarele finute ,iar rochia`i neagra il mistuieste,atragandu`l spre un spatiu odata respins.Felina ce odata`i rasfata asternuturile si ulterior i le`a manjit cu ploi de amaraciune.”Actele de divort sunt pe masa.Va fi o greseala reparata”.Murmura afirmativ,o fixeaza cu ochii,dezgolindu`si repulsia.O ocoleste si urca scarile,nepasator,trezit de plecarea agoniei ,ce l bantuise indelung.

..Nr 34,ora 22.54.O seara calda de vara,in care nici vantul nu`ndrazneste sa intervina.Bruneta apare,imbracata foarte colorat,isi spune numee,cu fermitate,il ia de mana furandu i cuvintele si l trage 8 etaje mai sus in acel bloc,fara intrebari sau raspunsuri.Ajung pe terasa ,iar soarele apune,cerul impastiind nuante nebune de culori frumoase.Vantul ii energizeaza brusc ,creand  o vraja in jurul lor,iar ea,ea pur si simplu facea parte din acel peisaj uluitor.

Sapte luni mai tarziu in acelasi loc,aceasi ora el isi prinde maini suav,se aseaza`n genunchi si o cere n casatorie.Ea`i sare n brate si accepta innebunita.

<te iubesc ieri,azi si maine!>

Green eyes,what have you done to me?

Privesc in urma si simt atentia ochilor verzi,bantuindu`ma la nesfarsit,aducand zambetul sincer ce`mi incalzeste inima.In ziua de azi cand ne gandim la<el>sau la<ea>,il catalogam in functie de preferintele noastre,facand din iubire,din speranta de a gasi implinirea,un esantion pentru perfectiune.Dar ce cautam de fapt, nu are critici,nu are caracteristici,are doar cheia spre drumul unui cuplu fericit.

E un unic zambet ce te face si pe tine sa zambesti,e o unica atingere ce te rupe de lume,e o singura persoana in ai carei ochi iti doresti sa te regasesti.Stii senzatia,pe care o ai cand te invarti si ametesti pana cazi dezorientat,dar fericit si te simti mai bine,caci gandurile ti`au fugit si totusi stii ca inima`ti e vegheata de ochii sai-mereu cu tine.Visez la momente in care ma simt pierduta,iar el apare din nicaieri si ma strange puternic in brate,inlaturandu`mi problemele ce ma apasa si protejandu`ma nelimitat.Stiti cazurile des intalnire,in care oamenii spun ca daca iubesti pe cineva cu adevarat o sa`ti doresti sa fie fericit,cu tine,fara tine si ca o sa`l sprijini cat poti de mult.Nu credeam in asa ceva,daca era vorba de un baiat,il vroiam pt mine,daca era vorba de un prieten,ma ofticam cand il instrainam.Dar timpul trece si omul se schimba si vede lucrurile altfel,simplificate si atat de complicate uneori in putinul lor.Ce m`as face fara acei”green eyes” ce au rapit o parte din mine?sa nu fie cu mine,sa nu`i pot vedea,ma descurc,dar sa`i stiu tristi,bolnavi sau inchisi pt totdeauna n`as putea suporta,ar rupe din mine tot sufletul lasand o nebunie straina ce resimte durerea clipa de clipa.

Chipul,mereu de gheata,buzele relaxate,dar de neatins,infrumusetea statica:isi deschide ochii incet si dincolo de ploaie,de norii toamnei,dincolo de strazile ude si reci,dincolo de oameni,ce trec pe langa el fara sa`l observe,el isi vede sufletul bantuit de aceasi persoana mereu.Acelasi sentiment de frica invaluit in speranta de a fi fericit cu acea fantoma.Desi mainile`i sunt moi,desi trupul ii e drept,iar parul ravasit de vant,ochii sai tremura,luptandu`se cu lacrimile ce nu mai merita sa curga.Inspira adanc,aerul,ca un dependent la ultima linie.Ultima sansa de a iesi din cercul ce`l readuce mereu la acelasi stradiu.Oricat de mult ar fugi,oricat de mult s`ar schimba,oricat de mult  s`ar lupta sa uite,se intoarce mereu la privirea tremuranda ce o cauta pe ea in haosul deprimant.

Incepe sa mearga,teleghidat,spre prima banca,se aseaza,iar privirea`i pica,dar simte cum cineva se aseaza langa el.Si nu conta,oricine ar fi fost ,nu conta,putea sa fie de bine,sau de rau,dar nimic nu se compara cu ce`si dorea si ce avea.Inchide ochii si`i acopera cu mainile,oprindu`si dureea,isi tine respiratia cateva secunde si simte ca trupu`i ia foc,se ridica rapid uitandu`s terifiat la persoana ce`l acompania pe banca.Si`ar fi dorit sa fuga,sa moara,sa tipe,sa rada,sa sara,sa se innece,orice numai sa opreasca acea iluzie.Era chiar acolo langa el,asteptandu`l ca in oricare  alta dupa-amiaza.El se aseaza in genunchi in fata iluziei,ii cuprinde fata in maini,ii saruta fruntea si ii priveste indelung ochii.Insa trupul lui se decoloreaza,tipa,iar persoana din fata lui stand pe banca,nu`l aude,incearca s`o atinga si numai poate.Incepe sa se traga de propriul par,propria piele,innecandu`se in necunoscutul dureros,iar strigatul lui rasuna,ca un Do la pian,armonizand tacerea cu vibratiile ce`i amintesc ca nu e un vis.Nu stia ce se intampla,insa vroia sa poata sparge acel zid intre realitate si dorinta,vroia un lucru banal,pe care`l avusese inainte-sa fie vazut,simtit,auzit,sa poata face si spune lucrurile ce acum ii sunt rapite.

Imaginea`i umpluta de fum si se inneaca in gandurile sale ce`i agita sufletul.Cand fumul dispare,el e in camera sa,intr`o noapte rece de iarna,obiectele`i sunt acoperite de flori de gheata,iar el e intins pe jos,in coma sentimentelor intrebandu`se fara incetare de ce nu s` oprit din a gresi,la momentul potrivit.Nu e un simplu regret,des intalnit ,chiar si de copilul ce si`ar fi luat  o acadea mai scumpa.E regretul,e timpul,e faptul ca a ramas doar cu dorintele ascunse ce acum il stapanesc.

Acea persoana,nu mai e,dar el ramane,singur,bantuindu`si propria viata,cautand`o cu durere.

Lumina se pierde, iar albastrul se tulbura.Strigatul sotiei lui ii rasuna`n minte,simtind durerea cum se inneaca si ea,atingand fundul marii.De cealalta parte  desi nimeni nu`i mai aude suferinta vaduvei,oricine i`o citeste pe chip.Intr`o dimineata insorita,cand zumzetul copiilor din parc inveseleste orasul,ea se ascunde in sufragerie,cu perdelele trase,ascultand melodia lui preferata ,cu sticla de vin in mana,imbracata`n  camasa lui si cu privirea seaca ce implora trecutul.Nu era nevoie sa`i fii vecin,prieten sau coleg;ci doar s`o cunosti si sa`i stii obsesia din fiecare data de 23 ce pica duminica.Era distanta ce nu o putea strabate,era visul ce`i devenise cosmar.Aiurita,isi arunca tigara aproape stinsa si adoarme.In urmatoarea clipa se gaseste`n propriul camin,invaluit de flacari.Se sperie si incearca sa iasa,dar fiecare usa era blocata de foc.Incepe sa tipe disperata,dorindu`si sa traiasca,regretand timpul mort.Iar plansul o zdrobeste,picand ca o sticla ce se sparge.Nu`si mai dorea sotul,ci viata si sansa s`o ia de la capat.  Si iar,lumina se pierde`n durere.

Pe strada ocupata,alearga o roscata,dezordonata-isi scapa manusile,esarfa`i pe cale sa zboare,geanta`i pica de pe umar,iar trenul anunta plecare<Oh nu!Nu iar!>Se mobilizeaza repede,grabindu`si piciorusele firave,in pasi mici si repezi,iar trenul porneste cand ea ajunge pe peron.Nervoasa isi tranteste toate bagajele si tipa scurt si indignat.<Iulia?><nu.Ana,sora ei><Cum as putea sa nu recunosc graba specifica surorilor Turill..><Ne cunoastem?><Nu inca>.Cei doi merg la o cafea,apoi la alta,pana cand o saruta,luand`o prin surprindere.Stomacul i se goleste ,iar respiratia i se incetineste.O ia in brate discret,esarfa verde si firele,alaintand vantul in adierea clasica.Dupa cateva luni,C o cere in casatorie,iar ea ii propune sa se intalneasca in gara,unde s`au cunoscut.El intarziu,insa Ana era deja acol,inconjurata de sapte femei,toate parand sa`l cunoasca pe C.El se uita speriat,dar incearca sa fie diplomat.<Hei,iubito!>,iar felinele ii raspund in sincron,Ana se apropie,il priveste in ochi citindu`i regretul,il plesneste si `i spune calm:<M`as casatori cu tine?>.Ii zambeste ironic si pleaca,lasandu`l sa fie devorat.Dar inainte sa iasa din gara,o striga,iar eaii raspunde ghidus <ne vedem maine> si pleaca,lasand in urma doar un alt joc al vietii.A&C se afla in croaziera spre America,rochia alba a femeii imbatate de nebunie tanara,se invarte in bataia soarelui.El o ia in brate,o saruta cu foc si ii spune sa inchida ochii.Se urca pe marginea vaporului si tipa rasputeri:<Te iubesc!!>,a se sperie,dar rade juvenil<Da`te jos de acolo!esti nebun?><Marita`te cu mine!Voi fii doar al tau!>.Stralucirea ochilor,zambetul larg,rozul obrajilor si vocea euforica-felul perfect de a accepta sansa unei viet<bine!bine!Ma marit cu tine!>Nebun de fericire,incepe  sa tipe,ridicandu`si mainile in aer,dar`si pierde echilibrul brusc si cade`n ghiarele oceanului.

Si nu ramane decat strigatul Anei,ce rasuna la nesfarsit.

Lumina curioasa a soarelui se subtilizeaza prin crapaturile jaluzelelor ochind chipul adormit al eroului.Se stramba ofensat dorindu`si somnul cald sub patura-martor,dar  brusc constiinta`i pica pe umeri.<oh nu!>Se da jos,isi cauta hainele grabit,se imbraca,isi trece mana prin par,isi ia pantofii`ntr`o mana si se indreapta spre usor .<hei!Te`ai trezit!>;<Aaa..da,scuze dar tre sa plec,te sun!>Fuge pe scari,lasand in urma usa trantita si privirea fetei striganda dupa el.Iese din bloc,traverseaza si se indreapta spre casa.Ajuns la destinatie scoate cheile prompt,iar o bruneta suparata ii taie calea,El`si musca buza nervos,dorindu`si sa fie mut,insa nici tacerea nu l`ar fii iertat.O priveste uimit,desi se astepta s`o vada si afiseaza un scurt zambet.Chipul ei era de o gheata ce parca urma sa ia foc,ochii negri si neclintiti,buzele mari si rosii,parul scurt si rebel,iar apoi palma ei rece si dureroasa la atingerea violenta a obrazului stang al lui C,totul incheiat de zgomotul impactului si urma plecarii ei.

Cristian: student la psihologie,petrecaret prin sange,un mare dezastru  al discretiei,blond,inalt,indragostit de o profesoara .

Intra in casa si se  arunca in pat,privind fascinantul tavanmin incercarea de a goni zumzetul gandurilor .

Zgomotul studentimii,inconfundabil ii reda pofta de viata.Isi zareste grupuletul de prieteni facandu`si intrarea cu umor.Domnisoara Vendet  trece indiferenta pe langa ei,insa C ii apare`n fata speriind`o.<Buna ziua,D`ra profesoara.><Buna C ,iar te`a prins iubita?><Hm,acid umor ca`n totdeauna..ma intrebam daca se poate sa ma lamuriti la o problema,mi`a captat atentia toata noaptea,poate la o cafea..la pranz!><Sigur,Alina te va ajuta incantata!Ne vedem la curs.>Si ca de obicei o priveste plecand hotarata si deloc miscata de sarmul lui.

Cand seara se termina,C merge dea lungul parcului admirand frumusetea noptii si linistea intrerupta de latratul vreunul caine.Aiurit se loveste de cineva parca trezindu`se la realitate.<Dana!> <D`ra Vendet!de cate ori sa`ti repet?!Iar tu chiar nu te uiti pe unde mergi?><Iarta`ma,sunt ingrandurat,n`am vrut s`o lovesc pe profa mea preferata!><Scuzele sunt acceptate,o seara buna!><NU,nu,nu,nu!Azi o sa avem o seara buna impreuna!><poftin?!n…>Iar el ii apuca bratul hotarat si incepe sa vorbeasca ignorand ripostarile ei,intr`un final reusit s`o faca sa rada.Cei doi dezbat probleme ale cuplurilor,cat si ale vietii in general,iar timpul zboara ca un puf de pana in bataia vantului.Ora 3 a.m, iar ei inca au zambetul larg pe buze.Propune s`o duca acasa,darea vrea un taxi.O convinge cu gandul ca a2a zi  poate nu vor mai fii la fe.Traverseaza parcul,iar ea se opreste pentru a privi luna,iar cand se intoarce nu`l vede nicaieri.IL cauta cu privirea prin intunericul gros,dar nu era de gasit.Ofteaza naiva si`si reia drumul singura,cand,ca de obicei el ii taie calea zambitor,speriind`o iar.Ii ofera un buchet  de flori mici si colorate si`i spune cald <te rog,lasa`ma sa`ti spun Dana!>Ea rade si inainte sa accepte,C ,curajos,se apropie discret si`i fura un sarut .Ea tipa scurt,impingandu`l uimita.El zambeste strengar si`si ridica umerii nevinovat.<Esti un copil.Du`ma acasa!>Iar in fata usii ea`l mangaie matern pe obraz,isi aduce buzele aproape lipte de ale lui,il musca si`apoi il saruta scurt.<D`ra Vendet de maine.si nu uita de test.> C ramane vrajit urmarindu`i gesturile gratioase si asteptand ultimatmul.<Iar data viitoare..nu astepta lumina soarelui sa te trezeasca!>

Si poti sa spui ca nu provii dintr`o alta specie?cand intreaga umanitate se invarte in jurul celorlalte fiinte,gasindu`se mii de asemanari.Diferenta genetica dintre tine si cel mai prost cimpanzeu e de 1%: gandim,actionam dupa aceleasi principii animalice,pana si fizicul seamana.De ce zodiile au ca reprezentanti[de cele mai multe ori] reprezentanti un alt tip de fiinta: rac,peste,leu.Frumosul se naste din frumos,iar evolutia e procesul de care nu putem fugi,ba chiar il incurajam.Dar oare totul va duce la involutie?Ursii polari,din cauza mediului lor,iau contact cu mari cantitati de substante daunatoare(bigenili policlorinati,plasticide si un compus egnifug bricomat) si intreaga lor existenta  sufera schimbari,deficiente fizice si chiar transformari: in insulele Svalbard 1a din 50 de ursoaice au ambele seturi de organe sexuale si  e un singur cuvant de vina: <poluarea>.

Vrei sa vorbim de distrugerea lumii?Te preocupa activitatea ta banala zilnica si ai curajul sa spui ca ai zile grele?Te gandesti vreodata la ce se intampla in lume,societatea ne distruge pe noi si ne transforma planeta .Stiai ca balenele ucigase sunt o sursa gigantica de poluare ,oceanul Arctic devenind una dintre cele mai afectate zone.Prea prins in trebuinta de a munci,de a te odihni,de a invata,de a`ti satisface nevoile  si singurul lucru pe care poti sa`l faci cu privire la planeta,este sa te intrebi <oare va veni sfarsitul lumii?>In ce crezi?In Dumnezeu,in stiinta,in evolutie?Eu cred in realitate,in fapte concrete si lumea se destrama sub ochii nostri ce stralucesc in egoism.

Si daca ne intoarcem la stadiul de maimuta?

Parul lung  i se ridica in jocul agresiv al vantului,parca prevestind raul ce va urma.Merge hotarata,avandu`si umerii mai grei si sufletul uitat in urma.Uneori e mai usor sa te intorci,alergand  cu disperare spre a`ti regasi inima.Dar nu mereu ti` permis.Il zareste cu geaca galbena ,role si privirea analitica.Ea-l saruta sfios pe obraji,marcandu`si retinerea.Se aseaza pe banca avandu`si trupurile unul spre celalalt-universul propriu,sfera perfecta,insa privirile lor spuneau lucruri diferite.El ii zambeste strengar  si-i spune nerabdator <Vreau sa fii iubita mea!>;iar golul ochilor ei se adanceste,pieptul luandu`i foc: <stii ce zi e azi?Ziua in care te anunt ca totul a fost o pacaleala.Te rog,nu ma cauta.>Ea ii intoarce spatele,departandu`se usor.El`si trece degetele prin par,ratacind intre confuzie si suparare.Ochii`i lacrimeaza si rozul vaselor de sange se accentueaza.Oare pana si baietii rai plang pentru fete?

Minutul,ora,ziua,chiar si luna in care te gandesti la ea si la ziua aceea,lasandu`te vrajit de dorinta altor fete de ase oferi suflet si trup,ca`ntr`un ritual al desfatarii.Diminetile si le petrecea epuizat,zilele facand proiecte scolare,mentinandu`se ocupat,caci avea nevoia de a fii sigur ca nu trece prin viata degeaba,iar serile cu prietenii in baruri,urmand noptile pierdute cu lumina albastra dezvaluind silueta frumoasei naive ce`l saruta cu foc,simtind romantismul si dragostea,pe care el nu le gasise in nicio <ea> din vreuna din seri.

Si te gandesti la timp,cum trece,te gandesti la cate se intampla,cate se schimba ,dar nu te`ai gandi niciodata ca peste 3 ani te vei reintalni cu un vechi..prieten,in cele mai ciudate circumstante.Intr`o seara rece,dar plina de rasete.In timp ce ea sta cu o prietena avandu`si mintea limpede,lipsita de griji sau ganduri paranoice.Un batranel senil le abordeaza pragmatic ,exprimandu`si realismul nebun,ele`si fac schimbul de priviri,ascunzand spiritul pueril ce le facea sa surada.Cu privirea`n pamant si nasul ascuns in fular,mainile`n buzunar;il zareste-pe el,ii apuca mana si`i rosteste numele tare si clar,parca agatandu`se de o speranta si vorbesc si iar n`o vede ore-zile-saptamani,pana cand il suna . .<alo? . . sunt eu,trebuie sa vorbim>.Si se reintalnesc-doar ei doi-unul langa celalalt,avand o discutie stupida,dar care ii mentinea aproape,legatura era iarasi stransa,iar de data asta  orele au trecut-impreuna.Si cum sa`i uite zambetul sarmant sau privirea ei ce`i ezita ochii`n care s`ar pierde ore`n sir,ca un drog ce provoaca dependenta .cum sa uite felul in care el ii ia capul in mainile sale masculine si`o priveste in ochi vazandu`i sufletul ,ea daruindu`si respiratia,dar pastrand riscul si teama de a nu se controla.Acele gesturi atente,ce prezinta tandrete,ritmul perfect al miscarilor degetelor ei prin parul lui,tensiunea din piept crescand numai la finetea atingerii.

Si totul dispare,dar nu visul e de vina,ci vietile separate,orgoliul si frica de a incerca.

Iar in suflet ii rasuna Jack Johnson cantand cu durerea bine-inchisa,privind cu speranta si incredere inainte,dar cu panica in urma,gandul se a indrazni bantuie la nesfarsit.

Si spui,

ca nu-i iubire…

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe