RaduShimo's Blog

De mult timp nu am mai scris nimic in cartea mea si am de gand sa o continui.

S-au intamplat multe de atunci si vreau sa stiti si voi ca m-am schimbat in bine, spun unii, dar daca ei spun asta eu nu am decat sa ii cred.

Am trait sa vad multi prieteni apropiati care au avut o soarta ca a mea pe care poate unii chiar nu o meritau. Conteaza pana la urma ce sa intampla dupa ce treci peste.

Asta este parerea mea si o spun cu tarie, pentru ca dupa tot ce am trait am vazut ca lumina este abia la capatul tunelului si nu la mijloc, si am inteles ca inainte sa razi trebuie sa stii sa plangi, ca atunci cand razi sa fie din tot sufletul.

Se curata sufletul si incepi sa vezi multe din lucrurile pe care inainte fie le ignorai sau fie erai prea beat de prostie ca sa le vezi.

Ca drept exemplu am vazut ca este chiar bine sa mergi pe strada si lumea sa iti zambeasca din nou dupa ce, aparent, parea ca te arata cu degetul. Te simti bine cand vezi ca multi sunt langa tine si cand vezi ca gandurile de grija se contopesc cu cele de admiratie redata de faptul ca ai reusit sa te refaci dupa ce odata erai doar jumate.

Este bine sa simti din nou ca inca mai contezi pentru cineva si ca acel cineva este cel care te vrea si crede in tine ca in el insusi. Acum vezi tot trecutul ca pe ceva care incepe sa dispara ca o ceata in razele soarelui.

Trebuie doar ca trecutul sa te invete pentru un viitor, sper eu, de 10 ori mai bun decat cele trecute.

Odata nu credeam ca cel mai mare dusman al meu sunt chiar eu. Si nu stiam ca o lupta cu mine ma poate pe drumuri serpuite.

Invat din nou sa fac diferente intre ceea ce e bine si ce nu. Invat ca zambetele din trecut au fost doar venin si ca cei ce au fost alaturi de mine imi sunt mai mult decat prieteni.

Are sa vina o vreme cand am sa ma uit la ei cu o admiratie mare si am sa ma gandesc la ei asa cum si eu am avut sprijinul lor exact ca atunci cand imi era mai greu.

Dar orice inceput are un sfarsit. Tot si toate.

Nu e bine sa faci rau nimanui pentru ca are sa-ti vina si tie randul. Chiar daca te injura lasa-l, chiar daca te scuipa sterge-te si treci mai departe. Roata este rotunda. Nu iti cere scuze daca i-ai spart capul pentru ca vorbele nu vindeca corpul ci doar sufletul.

Astept inca ceva de la viata dar nu pot spune ce pentru ca timpul meu nu s-a implinit si ce imi doresc mie am sa doresc tuturor prietenilor care au trait cele intamplate mie sa le fie mai bine si sa stea linistiti ca nu este un singur inceput.

Are sa vina si viitorul care o sa se contopeasca cu prezentul care are sa devina trecut la un moment dat. Atunci aveti sa va dati seama ca este timpul vostru.

Pana una alta ai sa vezi ca viata este un curcubeu de intamplari si de imprejurari.

Imi aduc aminte cu placere de ceea ce a trecut. De copilul care am fost si care inca mai sunt. Sunt in plina maturitate dar imi place uneori sa ma prostesc. Si atunci ma simt mai bine. Nu aveam griji. Nu aveam suparari. Eram cu gandul doar la ale mele. Imi placea sa stau cu baietii la un fotbal, imi placea sa stau cu fetele in speranta ca o voi convinge pe una sa iasa la un suc, si statea cu ai mei care ma sprijineau in toate. Frumoasa copilarie am trait. Acum am crescut si cateodata imi pare ca nu mai pot fi eu de altadata. Asa cum marea loveste in stabilopozii de la mal si ii macina cu timpul, asa m-a schimbat si pe mine trecerea vremii. M-am maturizat si odata cu asta am inceput o viata cu care nu eram obisnuit. Am inteles cum sa fac sa nu ma supar si sa nu supar chiar daca uneori uit de toate astea si gresesc. Am invatat ca viata asta are multe fete cunoscute si necunoscute. Am avut odata………..Si inca mai am sufletul meu curat de copil pe care il iubesc si il tin doar pentru mine pentru ca asa m-a invatat soarta. Uneori stau in fata curtii pe banca, imi aprind o tigara si ma gandesc „Oare ce imi rezerva viata asta?”. Nu imi place sa stiu dinainte ce imi e sortit. Poate viitorul este frumos si nu vreau sa incep sa ma bucur de el inca. Sau poate ca viitorul este sumbru si daca ma gandesc la el de pe acum nu o sa imi fie bine. Numai Dumnezeu stie ce este mai departe si am sa accept ceea ce imi da. Un om batran imi spunea odata „Stai linistit nepoate ca tu ai sufletul curat si Domnu nu te uita.” Alta data mergeam pe strada si o tiganca ma opreste, se uita la mine si imi spune „Nu fii suparat ca ai pierdut fata. O sa ai parte de una frumoasa care o sa te iubeasca si o sa te casatoresti cu ea, si o sa fie dupa sufletul tau nepatat.” Acum stau si ma intreb. De unde stiu oamenii astia asta despre mine? Ca eu ma frecventez de 23 de ani si nu ma stiu. Si de unde stia femeia aia ca pierdusem o fata in conditiile in care era prima data cand o vedeam. De ce altii pot vorbi despre mine si sa aiba si dreptate peste toate? La inceput i-am crezut nebuni. Dar cu timpul vad ca aveau dreptate. Odata ma intreba cineva care ma cunoaste din copilarie de ce m-am schimbat asa. Ma crede-ti ca nu am putut sa ii raspund. Nu ca nu am vrut. Ci din cauza ca nu stiam raspunsul. Singurul vinovat pentru asta sunt eu. Acum sunt alt om. Totul te schimba. Anii, parintii, fratii, prietenii, iubitele si asa mai departe. Ma bucur ca mai am puterea si demnitatea de alta data si nu ma las infrant de orice s-ar intampla. Am pe cineva care imi ridica mereu privirea din pamant oricat de suparat si de infrant ma cred. Unii ma acuza ca am o atitudine prea aroganta, altii imi spun sa ma schimb, dar problema este ca deja am facut-o. Altii ma incurajeaza sa raman asa pentru ca inca mai judec corect si am o prezenta agreabila. Eu asa sunt. Toti cei care au incercat sa ma schimbe ar fii mai bine sa isi tina parerea pentru ei si sa ma lase asa cum sunt. Sunt lucruri carora nu am curajul sa le spun pe nume. Inainte eram prea direct si am vazut ca pierd din ce in ce mai mult. Acum prefer sa tac tocmai pentru a nu supara si a nu mai pierde iar odata am primit replica ca as fii un om fals. Mi-a parut bine sa aud si parerea asta. Ca sa vad ce imagine are despre mine. Am iertat si am dat la o parte. Este doar o parere. Am inceput sa nu mai rad la glumele de altadata. Nu ma mai misca nimic. Zici ca sunt o piatra. Am devenit inert. Nu e bine dar anumite momente m-au adus in starea asta. Sunt destul de matur ca sa imi dau seama de ce e bine si ce nu. M-am schimbat si nu stiu ………..pentru ce, sau pentru cine. Imi vad de viata in continuare si nu ma judec cu ea. Las pe altii sa ma judece, dar nu inainte de a se autojudeca.