silviutitirca Just another WordPress.com site

Studiem de curand cartea Eclesiastul, o carte aparent nihilista, pesimista si negativista, sau cum au preluat literatii: “Vanitas vanitatum et omnia vanitas“, dar este oare chiar asa? Multe surse ii atribuie cartea lui Solomon. Daca spunem ca aceasta carte a fost scrisa de Solomon, atunci cred ca ar fi bine sa avem in vedere faptul ca bunicul lui fusese Ahitofel, sfetnicul de nadejde a lui David,  un om de care odinioare asculta poporul ca si cand acestia ar fi cerut sfatul chiar lui Dumnezeu. Datorita necinstirii ficei lui, Ahitofel trece de partea lui Absalom impotriva lui David si pe urma acesta se sinucide.

Solomon probabil a mostenit perspicacitatea si intelepciunea bunicului sau, si cum spunea cineva, un intelept putea doar sa ceara intelepciune, cine altcineva? Unii teologi afirma ca Eclesiastul a fost scrisa la finele vietii autorului, si de aceea ni se prezinta intr-o maniera aparent dezorganizata si necentralizata expunearea ideilor, urmand ca mai apoi, dupa capitolul 7 sa avem o implicare a lui Dumnezeu, a divinitatii in context.

Procesul invatarii este unul destul de simplu aparent, dar in spate se ascund algoritmi extraordinar de complecsi, intelesi doar de artistul acestei lucrari impresionante, Inovatorul desavarsit si cea mai imaginativa fiinta existenta dintre toate.

Invatarea apare inca de cand fatul face primul contact cu lumea inconjuratoare, inca de cand primul aer inspirat patrunde in plamanii lui firavi, neacomodati inca cu noua lume, aparent prietenoasa. Primele zile fatul nici nu vede, si nici macar corpul nu si-l distinge, nefacand diferenta intre propriul corp si cel al mamei.

Despre invatare:

Pentru a se adapta unui nou mediu, o entitate trebuie sa porneasca de la un set minimal de reguli, bine definit. Pentru a-si dezvolta capacitatile trebuie sa aiba posibilitatea sa invete. Asta presupune un algoritm stabil si fiabil de invatare. Acestui algoritm i se ataseaza o memorie capabila sa suporte datele necesare algoritmului invatarii, iar apoi sa poata fi in stare sa interactioneze si sa faca legaturi logice cu acele date.

Pozitia de start:

Una dintre regulile din setul primar de reguli ar fi pozitia de start. Entitatea se misca in noul mediu prin incrementarea sau decrementarea fata de pozitia initiala, memorand pasii realizati  intr-o harta de pozitii xy. In momentul intalnirii unui obstacol se stabileste o regula de evitare acesteia, mapandu-se si obstacolele deasemenea. Odata invatata harta cu obstacolele si limitele ei se poate trece la urmatoarea faza.

Alte entitati:

In momentul in care se cunoaste harta exact, se pot aplica algoritmi de deplasare eficienta, de optimizare. Pasul urmator este detectarea altor entitati aflate in spatiul comun de vietuire pe harta mapata. Cu ajutorul unor senzori optici se pot detecta comportamente aleatoare ale obstacolelor, iar daca acestea isi schimba pozitia in mod aleator, entitatea noastra le poate mapa in tabela entitatilor necunoscute.

Invatarea limbajului si socializarea:

Daca aceste noi entitati comunica, entitatea noastra ar trebui sa se poata adapta limbajului, asimilandu-l. La fel cum un copil invata in copilaria lui limbajul datorita mediului in care se afla, la fel ar trebui si entitatea noastra(o vom nota “entitatea alfa”) sa poata sa asimileze noul lumbaj.

Primul pas ar fi urmarirea entitatilor(le vom numi “entitatea beta”) posesoare a noului limbaj. Trecerea intr-o baza de date a sunetelor frecvent interceptate sau a simbolurilor cu caracter repetitiv.(Poate ca entitatea beta  nu foloseste semnale scustice, probabil vizuale, sau alte forme de comunicare). Intre timp, prin algoritmi de optimizare si decriptare se vor putea descoperi elemente de limbaj a entitatii beta.

Un pas important dupa invatarea limbajului ar fi socializarea cu entitatea beta, in vederea stabilirii unor relatii de coeziune. In acest sens ar trebui studiati si dezvoltati niste algoritmi de socializare, tehnici de intrare in context lingvistic si urmarirea scopului entitatii beta, pentru depistarea intentiilor ascunse si aplanarea problemelor.

Atingerea scopului:

In functie de scopul pentru care entitatea alfa a fost trimisa in spatiul gama (asa vom denumi spatiul de interactiune a entitatii alfa) se vor stabilii metodele de indeplinire a acestuia. Daca scopul era unul diplomatic in vederea stabilirii unor legaturi de prietenie cu entitatea beta, atunci se va insista mai mult pe limbaj si algoritmii de socializare, in schimb daca scopul era exploatarea resurselor se va mentine o relatie de socializare mai rece cu entitatea beta si se va canaliza majoritatea energiei pentru depistarea si exploatarea resurselor specifice.

Frogleaptest: urmeaza link-ul de mai jos pentru a realiza un test de inteligenta. Interschimba locul broastelor in mai putin de 2 minute.

http://www.jocuri.fera.ro/swf/f-1136.swf

Imi aduc aminte de vremea cand in timpul studentiei lucram la stimabila banca “BCR”, iar in timpul minutelor de pauza ne plictiseam cu jocuri genul celor online, iar intr-o zi m-am chinuit pentru a-mi demonstra IQ-ul colegilor ca pot si eu sa le dau pe spate pe stimabilele doamne broaste, interschimbandu-le. Se numese ” Test de inteligenta ” asemenea mai tuturor testelor IQ de pe toate gardurile site-urilor flamande dupa rating.

Mie mi-a placut mult cartea scrisa de Daniel Goleman-“Inteligenta Emotionala” si vorbeste despre IQ versus EQ, si mai ales despre faptul ca nu toti IQ-cotatii vor reusi in viata ci mai mult aceeia care sunt EQ-isti, nu stresul unui test  ci caracterul tau format fata de cum reactionezi vis-a-vis de situatiile intalnite in viata.

Au fost destui de multi IQ-isti care nu s-au putut integra in mediul unei societati, unui cadru social, si au ajuns cu inteligenta lor sa vanda ziare, cotati cu 3 facultati absolvite cu brio.

Asadar, nu mai incercati sa dovediti altora de ce sunteti in stare, inteligenta voastra care se poate materializa in lucruri palpabile temporale, ci incercati sa va formati un caracter demn, obiceiuri bune si o constiinta curata.

Ce este GLOBALIZAREA ?

Cautand fire de idei, am inceput cu cartea de capatai a  limbii, si anume DEX-ul nostru, “culturalizat” si el in cele din urma:

• GLOBALIZARE: a considera, determina sau produce la scară mondială. A face să capete un caracter universal.

• CULTURALIZARE: acțiunea de a culturaliza și rezultatul ei; instruire, instrucție largă.

Motivul acestui articol mi-a venit intr-o seara cand ma intorceam acasa, la metrou. Pe plasa unei doamne, probabil intoarsa de la cumparaturi, scria mare si albastriu “Auchan”.  Atunci mi-am amintit de primarele discutii duse cu sotia vis-a-vis de corecta pronuntie a frantuzescului termen, care pentru mine suna a germanic. Si atunci farama de idee se trezi lenesa si molcoma, dar persistenta. Noi incercam sa ne adaptam noilor curente, noilor idei, noii “CULTURALIZARI”, pentru noua “GLOBALIZARE” ce a condus la “DECULTURALIZAREA” noastra, si in final la diluarea spiritului stereotip. Fenomenul “vreau sa fiu ca…” patrunde in mod inconstient pe vointa noastra, subminand-o.

Ce inseamna GLOBALIZAREA pentru noi?

Daca mai altadata se vorbea in frantuzisme, acum suntem englezi, iar pe viitor nu se stie inca la ce se va mai junge. Nu sunt impotriva insusirii altor limbi,  mai ales ca acestea ne sunt impuse de societate, ci sunt impotriva pierderii identitatii, a ceea ce ne caracterizeaza, a valorii unice.

Pentru a intelege si mai mult, sa ne gandim ce nu e globalizarea, sau ce-a insemnat inainte de-a ne domina subconstientul. Atunci romanul stia ca tara lui e Patria lui, ca pamantul era al lui si chiar si roada de pe el si bunurile din el. Ca mari oameni ca I.I. C Bratianu, Nicolae Titulescu,  Nicolae Iorga, Petre Tutea si cati altii ne pot sta ca portrete agatate in niste cuie ruginite, la fel ca talentele lancezite ale potentialilor MARI OAMENI ai zilelor noastre. Unde sunt taranii care stateau la povesti impreuna si se adunau Duminica in batatura de pripas, unde e sfiala junilor dar si intelepciunea perilor albi, recolta pamantului dar si naturaletea roadelor, aragazele romanesti si untul sanatos, maestii muncii sau artistii penelului ?

Nu cumva ceasurile elvetiene s-au stricat, lalelele olandeze s-au ofilit si vodka ruseasca nu o mai bea nimeni ?

La propriu nu, dar din perspectiva globalizarii acestea si-au perdut valoarea. Ceasurile elvetiene se fabrica si in Franta, lalelele olandeze le are tot romanul in ograda lui si vodka ruseasca o gasim pe toate tarabele. Capitalistii  investesc in tarile slab dezvoltate pentru ca forta de munca e mai ieftina. Muncitorii activi ai unei tari devin diaspora deoarece migreaza spre salarii mai mari si valorile altor state sunt insusite de indivizi diferiti etnic si cultural in acord cu nevoile urgente.

Voteaza ce crezi cu privire la UE ?