Te naşti, creşti, mergi la şcoală, înveţi o meserie [la modul ideal vorbind] şi logic te pregăteşti pentru viaţă [asta ţi se spune, cel puţin]. Apoi, faci ce ştii tu mai bine să valorifici meseria şi să trăieşti din ea. Între timp, vremea trece pe lângă tine…şi te trezeşti că meseria pe care ai perfecţiont-o de-a lungul vieţii e MOARTĂ…

ce faci atunci?!?!?!

…asta e întrebarea…

Mda…

lacrimi…stres și nervi…

ora 19:30…încă la serviciu…

bere cu Sprite…numa’ bine…bubuituri de tobe…deci mai bine placăm…

a kiss…not an innocent one… [done…morally wrong, right?!?!]

o baie luuungă și fierbinte…o oră de convorbiri menite să îmi înlăture vinovăția…

telefonul lui…un fel de briză care mă face să reconsider toată situația…

alte dubii…și mai multe frustrări…

somn…cu speranța că dimineață…va fi altfel…va fi bine…totul va fi mai clar…și singurătatea va fi a altora…nu a mea…

¿ to cheat or not to cheat ?

that’s the question…

În primul rând, fetelor vă doresc o primăvară minunată şi plină de…ce vreţi voi!!!

În al doilea rând mă cam roade o întrebare:

Cum aleg bărbaţii mărţişoarele?!?!?!?!

Bine, e clar că de cele mai multe ori contează şi pentru cine, le cumpară…dar totuşi…de dragul discuţiei, hai să zicem că ne referim la persoanele dragi…fie că sunt mame, iubite, prietene…etc. şi nu vecine…pentru care e clar că se cumpăra la kilogram.

Le aleg după culoare?  Le aleg fiindcă le plac lor? Le aleg fiindcă sunt ieftine? Le aleg doar de gura noastră…sau doar pentru că aşa e obiceiul şi o fac în grabă ca să scape??!?!

Nu ştiu…de fapt m-ar interesa mecanismul din spatele alegerii…ca atunci să pot să-mi explic de ce unii se prezintă cu mărţişoare de kkt…care nici nu te reprezintă…care nu au nicio legătură cu personalitatea ta…şi pe care n-ai să le porţi în veci!!!

Şi totuşi…se zice că intenţia contează… de aceea…vă zâmbim…şi vă mulţumim!!!

xxx

ps. Azi chiar am primit nişte mărţişoare foarte frumoase…deci fără concluzii, vă rog. 😉

Bună să vă fie inima, dragii mei!!!

După o absență neașteptat de lungă de pe micile ecrane, uite că am revenit…sper doar că nu mi-ați dat ignore de tot [a se citi pe litere i g n o r e], așteptând plictisiți să apar…sau na…probabil n-ați așteptat 😛 …dar știți cum se zice: „dacă voi nu mă vreți…țara vă cere”…hmmm…sau cum era?!!? aaa…da!! „dacă voi nu mă vreți eu vă vreu!„…ei așa și cu mine…mi-a fost dor de voi!!!

but lets not forget why we are here…

Așadar,

Lume lume…Teatrul Municipal din Baia Mare vă invită să vă jucați de-a vacanța.

[Un spectacol pe cinste de Radu Afrim, după textul lui Mihail Sebastian. Premiera reprezintă punerea în scenă a unui spectacol clasic într-o perspectivă nouă. Pentru realizarea scenografiei s-a colaborat cu arhitecții orașului. Piesa îi are în distribuție pe actorii: Matei Rotaru, Ionuț Mateescu, Ioan Codrea, Gabriela Del-Pupo și Lucian Rus.] asta au zis alții.

Vacanțaaaaa…da…cu siguranță semnificația cuvântului s-a schimbat după vizionarea piesei de teatru. Radu Afrim e pur și simplu genial. Ceea ce a pus în scenă combinat cu jocul actoricesc a făcut să iasă un spectacol pe cinste. Pe bune, merită văzut…iar dacă nu reușiți chiar Jocul de-a vacanța, încercați orice altceva regizat de el.

Ei ce să vă mai spun despre piesă!??!…nu că v-aș fi spus prea multe [devil laugh]…aaa…daa…am râs…da nu oricum…ci așa sănătos…cu lacrimi…de ce?!?!? pai uitați-vă și voi aici:

Ziceți voi că nu-i genial…de altfel, ca și restul actorilor…

Așa că vă aștept la Baia Mare…sau la Teatru să o admirați pe „Madam Vintilă” și să ne jucăm de-a vacanța! 😛

thats it folks for today…

V-am tzucat!

xxx

P.S. pentru o descriere mult mai bună luați de citiți de-aci :P…cineva parcă își face întotdeauna treaba mai bine decât mine 😛

either way, no matter how you turn it, no matter what will happen……the result will be the same: Me Happy!

[devil laugh]

In the loving memory of…Bonnee…

today i feel like sharing…music and feelings…

and mermories…

and just want to say…i missed you all so much…

Lady GaGa…într-adevăr speechless

hehee…acum câteva zile am fost lepșuită de către draga de Cătălina…și după cum i-am promis, deși cu întârziere, trebuie să onorez invitația 😉

deci…nominalizările sunt:

………

[God!!!ce greu e!!! când am acceptat invitația la leapșă chiar am crezut că va fi ușor să scot câteva chestii pe care nu le-as face niciodată…dar acum…la locul faptei abia dacă am găsit una…hmmm…oare asta mă face cumva o persoana fără principii!??! sau pur și simplu Niciodată nu spun Niciodată !??!!?]

Niciodată nu …putea să lovesc sau să rănesc un animal…indiferent de specie! pe bune…de altfel chiar urăsc oamenii care maltratează în orice fel animalele…sau pe cei care au ca hobby vânătoarea și chiar o practică…la fel și pe cei din Spania…care frecventează spectacolele cu toreadori și chiar pe cei care practică ‘sportul’ acesta. Nu știu…mie cel puțin mi se pare o barbaritate orice acțiune care duce la rănirea sau uciderea unui animal…și mai ales doar pentru distracție…oricum cred că ați înțeles ideea și nu cred că mai are rost să dau exemple, nu?

[ieiii…am mai găsit una]

Niciodată nu …putea sa umblu cu vreun fost prieten de-al prietenelor mele punct.

Niciodată nu …putea să-l uit.

Niciodată nu …putea fi pitzi…NICIODATĂ!…numai așa de Holloween

și pentru că suntem în zona asta:

Niciodată nu …umbla cu un cocalar…hihihiiii

Niciodată nu aș…renunța la înghețată în favoarea oricărui tip de mâncare 😀

Niciodată nu aș…putea să aleg sinuciderea ca rezolvare pentru problemele care mă apasă. De ce? pentru că iubesc mult prea mult viața…chiar și atunci când am probleme…and believe me, i had my share…

și…și…gata…nu mai știu…dar lista rămâne deschisă…

astea fiind scrise…dau mai departe leapșa: Clarisei [poate va scrie ce nu ar face în comparație cu englezii :D], lui M. [cu promisiunea să-i citesc povestea :P]…și aș mai da-o cu drag și lui Cell61 [dar e plecat în concediu…oricum…poate poate când se întoarce o să-i surâdă :P] și lui 1morning [ că poate ne zice lucruri pe care nu le-ar face niciodată în Amsterdam :P]

later edit: dragă Nnonny să știi că n-am uitat de leapșa ta…doar că am nevoie de timp să pot poza pozele de când eram eu prunc 😉

¿De ce cântăm sub duş?

Aseară…după o zi foooarte foarte lungă…m-am băgat la un duş fierbinte…şi aşa când eram în plin act…m-am trezit…cântând!!!de acolo şi întrebarea…voi ce ziceţi? Vouă vi se întâmplă? Ce simţiţi atunci?

Suntem oare conştienţi că nu ne aude nimeni şi de aceea ne permitem să cântăm?

Cântăm pentru că ne place vocea nostră de sub duş aşa de mult?

Are cumva efect terapeutic asupra noastră?

E cumva mai ceva ca un energizant?

Sau care e explicaţia?

Oare dacă s-ar interzice cântatul la duş i-am duce lipsa?

[asta având legătură doar cu duşul 😛 ]


Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe