Rezumat

Ce am mai facut? In primul rand, dupa cum era de asteptat, m-am plictisit de blog. In al doilea rand am mai supravietuit unei renovari a casei, promitand din nou universului ca e ultima (ca si cea de acum 3 ani). M-au ajuns blestemele oamenilor de bine care ma invidiau pentru prea numeroasele iesiri din tara de anul trecut incat am ajuns in luna a noua a anului curent fara sa trec granita. Intr-un acces de zel si bodoganeli am rezervat totusi bilete la Londra in octombrie. Imi dedic rabdarea si energia unei boxerite de cateva luni, exemplu graitor al efectului Dog therapy. Da, mai am si pisica din Sangeorz si tot restul gradinii zoologice din trecut. Ignor in continuare orice tendinta feminina de crestere in greutate, casatorie sau procreere. Inca incerc sa invat de la mama ce inseamna lupta cu cancerul, desi nu cred ca este ceva ce se poate intelege sau invata vreodata. Autismul este inca o strategie de supravietuire astfel incat nu am renuntat la el. Formele de socializare includ acum plimbarile cu Tara, gradinita de catei - da, exista! - si povestile la un pahar de vin sau ceai, dupa gust, intre noii mei pereti rosii.

Cam atat.

Made in Romania

Ce face romanul cand ajunge la centru spa? Isi aduna frumos familia in jurul sezlongului pozitionat strategic intre piscina si sala de fitness, isi scoate traista din dotare - mai exact painea, branza, salamul si rosiile si se apuca de ospat pe prosopul dat de la receptie care devine astfel fata de masa. Ceea ce dovedeste inca o data teoriile de genul De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere, Romanul e tot roman fie ca e la prasit fie ca e la spa, Avem o tara frumoasa - sau spa, dupa caz - dar pacat ca e locuita etc etc etc.

Miau

Dogs have masters, cats have staff.
Ani de zile am avut caini - pe Ilu o mai am si acum iar pe lista mai este o boxerita din primavara asta. Si totusi, de aproape un an, am si o pisica. Evident, cea mai frumoasa si cuminte din galaxie, zic eu, parinte devotat de animale. In realitate Ea ma are pe mine. Din clipul de mai jos am bifat trei puncte din 10, deci probabil se poate si mai rau de atat. Da, imi face program noaptea daca are chef si dimineata mai dorm numai dupa ce Madam serveste ficat. Bifata si partea cu pozele...daca altii imi pun sub nas poze cu copiii, trebuie sa ripostez si eu cu ceva, nu? Si da, ii fac din mana dimineata cand o las afara si ii soptesc niste sfaturi in functie de vreme - azi de exemplu era mizerie si am amenintat-o cu parizerul daca vine acasa ca un porc.
Click aici:
Your Cat Rules You : Society of Cat People : Animal Planet

Noutate

Am descoperit ca, mai nou, romanul nu se pricepe numai la fotbal si politica. Pe lista a mai aparut si fotografia. Aparatul foto, indiferent de marca, cost sau detalii tehnice, aprinde clar in oricine il poseda pasiuni nebanuite. Toate frunzele, firele de iarba, raurile, dealurile, ba chiar nevestele sau copiii din dotare, apar la orice nou presupus fotograf in albume speciale de mare arta pe blog, feisbuc sau mess. Si da, desigur, bombaneala asta matinala de luni e clar motivata de o gelozie pura!

Lord of the Flies

Ei bine, e cartea/filmul de capatai pentru toti care traiesc in colectivitate. Ar trebui sa fie studiata la scoala, sa ti se puna obligatoriu in mana cand ai invatat sa citesti. Imposibil sa nu te gandesti la ea in momentul in care de exemplu descoperi comunitatea dintr-un bloc de apartamente, cu ochiul celei care in ultimii 9 ani a stat intr-o casa cu curte si vecini invizibili. Deci...Bloc nou, locatari tineri, majoritatea genul de oameni care au o masina mai scumpa decat garsoniera in care locuiesc pentru ca, ce naiba, aia e imaginea pe care ti-o vede tot orasul si nu cei 30 mp, cu borcane pe balcon, la 5 km de oras, in care de fapt iti duci veacul. Prima etapa - Idealizarea - povesti, gratare, fotbal in parcare, planuri de piscina comuna - o, daaaa - iesiri organizate pentru curatenie etc etc. Raiul pe pamant! Ei bine..totul pana la bani. Atunci incepe Realitatea. Certuri, urlete, amentintari, injuraturi, civilizatia, bunul simt sau respectul duse toate buluc pe apa sambetei. Dovada clara ca la final, cu masca sociala data jos, ajungem tot la Lord of the Flies. Asa ca revin, si mai antisociala decat inainte, la casuta mea linistita cu numar minim de vecini pe metru patrat.

C mare

De cateva luni,totul s-a schimbat.Nu dorit,nu in bine.Cand cineva central vietii tale incepe sa treaca prin tot ceea ce inseamna cancer-cu C mare,cum zic unii,incepi sa analizezi,sa constientizezi,sa iti dai seama ca-desi pana acum ai trait cu impresia asta-nu esti nici tu,nici cei de langa tine,nemuritor.In primul rand viata incepe sa se imparta in pasi mici-prima operatie,prima tura de chimio,prima radioterapie. In al doilea rand,se revizuiesc prioritatile,devii informat despre lucruri la care nici nu te gandeai inainte-cancer cu celule mici,celule mari...Pe scurt...totul se schimba. Anul trecut toamna ne gasea pe Costa Brava,anul asta la oncologie.
Dupa regula pasilor mici,saptamana viitoare va fi plina de plimbari cu mama in Cornisa,dupa radioterapie.

...

Mi-e dor de liniste.

Mare

Spitale

De ceva timp fac naveta la spital.O eternitate.Destul cat sa ma ingrozeasca definitiv ideea de a ma interna vreodata intr-un spital romanesc.Nicio descriere n-ar putea sa se apropie de realitate.
In Romania,ti-e mai frica de spital decat de boala in sine.

Fara titlu

Dupa cea mai cumplita zi din viata mea,noaptea asta este dedicata lui Mama.Mama care este conectata la aparate undeva intr-o camera de spital din oras,dupa ce acum doua zile cumparam margele portocalii cu convingerea ca nicio boala nu o poate demoraliza sau invinge.Am incredere in incapatanarea ei ca asa si va fi.

Praga

Pentru ca am avut impresia ca deja am stat prea mult in tara,am plecat spre Praga. Mai exact Debrecen-Budapesta-Bratislava-Brno-Praga,si de data asta cu un inventar de 6 oameni si 2 masini.Un mic maraton pe frig si ploaie,numai bun prilej sa te convingi ca acolo unde exista turism,el exista si la 10 grade cu umbrela in mana-un oras full de turisti pana si in extrasezon,dintr-un motiv super simplu:ai ce vedea si ai unde merge sa te simti bine.
Am bifat in 5 zile tot ce s-a putut pe traseu,de la Universitatea din Debrecen pe care n-am mai vazut-o de acum 10 ani de cand am terminat cursurile acolo pana la circuitul MotoGP din Brno,biserica de oase de la Sedlec-Kutna Hora si Praga... castele,catedrale,biserici, piete,muzee,Festivalul berii,turnuri,parcuri,zoo, restaurante,si sa nu uitam memorabilul tramvai 9 zis 26-poveste lunga :)).Am prins toate ploile posibile,toate furtunile cod rosu existente in Ungaria,dar ce mai conteaza...

Culmea rabdarii

Un copil, la gradinita, incearca sa isi incalte cizmulitele. Pentru ca nu se descurca, a cerut ajutorul educatoarei. Cu tot trasul si impinsul, cizmulitele nu voiau nicidecum sa intre. Pana cand a reusit totusi sa il incalte, educatoarei i-au aparut broboane de transpiratie pe frunte. De aceea aproape ca i-au dat lacrimile cand copilul i-a zis:
-Doamna, dal sunt puse invels…
Intr-adevar, erau puse gresit…Nu a fost cu nimic mai usor sa ii scoata cizmulitele decat sa i le puna, totusi a reusit sa isi pastreze calmul pana cand cizmulitele au fost iar incaltate, tot cu sudoare pe frunte, dar de data aceasta asa cum trebuia. Insa atunci baietelul a zis:
-Cizmulitele astea nu sunt ale mele !!!
In loc sa tipe la el “De ce nu mi-ai spus?”, educatoarea si-a muscat buza si inca o data s-a chinuit sã il descalte.Cand s-a terminat chinul descaltatului, baietelul i-a spus:
-Sunt cizmulitele flatelui meu. Mama mi-a zis sa le incalt pe astea azi.
Acum ea nu mai stia ce sa faca… Sa planga sau sa rada? A reusit totusi sa stranga suficienta rabdare pentru a se lupta din nou cu cizmulitele.Cand, in sfarsit, l-a incaltat, inainte de a-l trimite afara la joaca, l-a intrebat:
-Si acum, unde iti sunt manusile? Trebuie sa ti le pun in maini ca sa poti pleca afara!
-Le-am bagat in cizmulite ca sa nu le pield…

P.S.Sora-mea a avut genialul comentariu...Te-ai intrebat de ce povestea e despre un baietel?

Autism

Cultiv mai nou o mare aversiune orientata catre aparatul numit televizor.Dupa ce mi-am pus unul si in dormitor,dupa ce mi-am imbunatatit abonamentul cu toate optiunile si canalele posibile,mi-am dat seama ca stau mai mult cu telecomanda in mana cautand ceva decat urmarind ceva.Filme?majoritatea vazute,stiri?eventual pe tvr sau cnn unde nu-mi patrund toti mortii si batutii pamantului in viata,talk-showuri?ha!chiar mai trebuie sa ma uit la asa ceva sa aflu mari adevaruri despre tara in care traiesc,divertisment?genul de umor tamp-televizat al romanilor ma depaseste de mult,sport?cate o formula 1,asta daca nu ma omoara comentatorul cu detalii despre ultimele sosete ale vreunui fotbalist,muzica?vh1,clar!Si asa incep incet-incet sa dezvolt si apucaturi de autist,pentru ca incerc sa-mi construiesc lumea mea,departe de lumea dezlantuita,in care sa nu ma agreseze inutil nicio informatie inutila din exterior.Si se poate!da,mai,se chiar poate!

Noi

Piticule,ai mare dreptate.Suntem Noi:

Am ajuns pe CNN

Aseara,postul CNN.Stiri,meteo si deodata numele Romania. Telecomanda,dau mai tare si aud minunatie de stire-un primar roman a inventat un nou semn de circulatie,cu titlul Atentie!Cetateni turmentati,reprezentand un nene in patru labe cu sticla alaturi.Si nu,ideea nu era comentata ca fiind amuzanta sau catusi de putin originala,din contra,comentariile erau ceva de genul Cati betivi exista pe soselele din Romania de s-a inventat semnul?Si cum sa nu ti se umple pieptul de mandrie si patriotism,cum sa nu-ti vina sa canti imnul cu mana pe inima cand descoperi ca pe langa faptul ca la stiri suntem violatorii Italiei,cersetorii Spaniei,mancatorii de lebede ai Vienei, acum mai suntem si betivii de pe CNN?

Marte si Venus

Stie toata lumea teoria cu femeile care sunt de pe Venus si barbatii de pe Marte...Studiu de caz revelator:Eu ieri mi-am amintit ca nu mai am sapun acasa.Si pentru ca era o zi in care se pare ca aveam cu adevarat rabdare,pornesc sa caut.In primul magazin,ochiul meu expert isi da seama ca nu-s destule produse.Ajung la Real ca oricum aveam drum si,varietate mai mare,clar!Da domle stiu,cautam un simplu sapun,dar eu aveam nevoie de varietate...Si incep tacticos sa studiez ambalaje, marci,ajung la capitolul mirosuri-dupa 3 oricum deja toate par la fel da' trecem peste!El,barbatul,dupa ce rezolvase intre timp tot ce mai era de rezolvat in magazin,vine si ma gaseste in fata aceluiasi raft unde m-a lasat,cu doua sapunuri in mana.Si pentru ca logica mea imi spunea ca Trebuie sa aleg,si nu sa le iau pe amandoua,il fortez sa emita o parere,sa faca o alegere,un ajutor... ceva. Si, evident,vine si parerea: Amandoua miros a sapun

7,3,2 si...vals

Am uitat sa mentionez revul de anul asta,mai exact sapte oameni,trei capitale in trei zile-Budapesta,Viena,Bratislava,doua masini si traditia vieneza de a dansa vals pe strazi la miezul noptii...

pam-pam

Azi e o zi din asta:

My only friend...

Morrison:This is the end,Beautiful friend,This is the end,My only friend, the end...
E super ciudat sa constientizezi un sfarsit.Sa-ti dai seama ca ai ajuns in punctul: de aici se poate schimba totul-si nu in bine.Si ce poti face?Unu-sa te apuce panica,sa te paralizeze,sa nu te mai poti gandi sau misca.Sau sa treci peste pasul asta si sa ajungi la urmatorul,in care te calmezi si-ti dai seama ca de fapt si de drept viata merge inainte,si ca intr-un final glorios treci peste toate pentru ca ai mai fost in situatia asta de a o lua de la capat inca zece ori si uite,inca traiesti,inca respiri,inca mai razi.Problema e ca unii raman prea mult blocati in prima faza,iar altii-ca noi Piticule,trec super rapid la a doua.Si poate de aceea,la final,imaginea de cactus ni se potriveste mult mai bine decat cea de crin:))).

Crini

Probabil americanii se duc la psihiatru pentru ca nu au prieteni cu care sa stea de vorba cu orele la telefon.Si vorbesc de prieteni care debordeaza de sinceritate si care,de exemplu,dupa o ora jumate de conversatie matinala iti spun in fata fara menajamente cat de tare ai luat-o pe ulei intr-o anume privinta,cat de mult te apropii de normalitate in alta,sau cat de dereglat ti-e tot sistemul de referinta pentru ca de fapt normalitatea ta reprezinta anormalitatea altora.Sau invers. Sau... mai conteaza?Ideea e sa poti rade la final de toate defectiunile care te reprezinta, de toate schimbarile pe care le provoci involuntar si care te uimesc la final,de toti piticii pe care ii cresti si ingrijesti in creier-mai ceva ca pe pestii din happy aquarium-si sa ajungi invariabil la aceeasi concluzie:suntem niste crini,ce mai...!!!

Welcome home

Iar una din zilele in care am impresia ca lumea intreaga ma depaseste,ori eu am depasit-o complet pe ea.
Si decat sa ma trezesc in cele mai ciudate situatii,cu oameni care au cele mai bizare reactii,decat sa descopar cele mai stupide adevaruri,nu mai bine revin eu cuminte la mine Acasa?De ce sa nu iau din cand in cand o pauza din tot si toate,sa-mi vad eu frumusel de ale mele si numai ale mele...In plus,tot din punctul asta plec de fiecare data,si uite ca,indiferent ce minunatii mai apar pe traseu,tot aici ajung.Probabil o fi vreo gara obligatorie si necesara.

Scurtmetraj

Unul din motivele pentru care merita sa ingheti intr-o sala de cinema la un festival de scurt metraj:

Vineri

Asa...din ciclul vineri seara si un vin rosu

Toamna

Ce poate fi mai deprimant decat sa te trezesti intr-o dimineata de octombrie si sa descoperi ca e deja iarna,ca a nins,ca e vant,ca trebuie sa gasesti de urgenta prin casa o geaca de iarna si niste bocanci,ca sinuzita si-a amintit de tine si iar s-a instalat sub forma de dureri de cap,ca ajungi iar la manusi si sosete flausate,ca trebuie sa-ti aduci aminte cum se programeaza centrala...si fii optimist...e doar inceputul...pana in aprilie mai e!Brrrrrrrrrrrrr

Spania reloaded

La norocul meu,am racit.Undeva,in Spania,pe drumul de intoarcere,ce mai conteaza,am racit.Ei bine si a inceput circul.Du-te la medic,vezi ce ai,daca ai luat gripa porcina,daca ai nu-s ce...dau telefon la medic,si,dupa cateva explicatii urmeaza panica.Pai neaparat sa mergeti la spital-o pleiada intreaga de neaparat-uri printre care mai se auzeau cuvinte gen carantina,analize,ugenta. Refuz sa intru si eu in panica si cer totusi o programare a doua zi.Si vine a doua zi.Ca niciodata,medicul de familie imi gaseste nr de telefon si ma suna ca vine ea acasa la mine,ideea era clar ca face orice numai sa nu trec prin cabinet.Ghinion zic,eu deja sunt in drum spre cabinet si ma infiintez acolo in 10 min.Evident,ma baga imediat intr-o camera cu acte,cat mai departe de restul populatiei pamantului,si dupa cel mai scurt timp de asteptare vazut de mine vreodata in cabinetul respectiv, ma cheama inauntru. Doctorita mea statea frumos la vreo 4 metri in fundul biroului langa geam,cu juramantul lui Hipocrate cu tot.M-a descusut unde am fost,a urmat bestiala intrebare Ati avut contact cu persoane infectate in Spania?incerc sa ii dau un raspuns logic dar tot nu-mi aminteam sa fi vazut vreun om cu ceva scris pe tricou de genul Am gripa porcina!Ii zic ca n-am febra,nici dureri musculare-in tot timpul asta nu s-a apropiat de mine nici un cm in plus,ma gandeam pacat ca are gratii la fereasta ca probabil i-ar fi trecut prin minte sa sara dincolo de geam sa fie mai sigura ca nu ia ceva de la mine.Ma trezesc ca se inverseaza rolurile si ca incerc eu sa o linistesc pe ea,ma gandeam si eu ca n-o fi chiar gripa Aia dar vroiam totusi sa vad un medic etc etc.Dupa ce elimina totusi posibilitatile gripei ma invita sa stau jos sa ma mai consulte.Evident,nu e cazul de analize,se pare ca nu e nimic mai mult decat o raceala.Tipa devine din ce in ce mai amabila si parca si un zambet ii rasare pe fata.Se scuza cumva si-mi zice ca este o boala foarte contagioasa si imi da de inteles ca ar fi preferat sa ma duc la control in orice alta parte.Ok,am inteles,o sa ma uit mai atenta dupa bolnavi pe strada cand sunt in concediu,o sa incerc sa nu ma mai imbolnavesc la intoarcere sa nu mai isterizez lumea si mai ales o sa incerc sa nu ma mai duc la medici sa ma consulte,sa nu le mai provoc vreun atac de panica.

Spania

Si a fost si Spania:Costa Brava,mare si plaja,Barcelona,Gaudi,Sagrada Familia,cladiri si parcuri,flamenco si sangria,fantanile magice,cartierul gotic si La Rambla.

Cover

Din ciclul Coveruri mai faine ca originalul..

Lei

De cateva nopti visez iar lei.Agresivitate,panica,frica,atac,si ma trezesc mai obosita decat m-am culcat.Mai mult...azi noapte am mai visat si un tigru.Am cautat explicatii si eu ca omul carcotas care vrea sens si dupa o googleleala de cateva secunde am dat de oameni rai,probleme,ura, comploturi,ce mai conteaza ca e leu ca e tigru,tot un drac.Mda,de parca mai trebuia sa visez lei pt asta...Cert e ca o sa plec in safari in Kenia dupa ce toate visele mele cu lei vor fi de domeniul trecutului,gata cu ciocolata Lion si cu filmele MGM.

Spa

E demn de mentionat...am ajuns intr-o seara intr-un centru spa,din acela exclusivist si uimitor de elegant,in care mergi cu un plan de 2 ore si stai lejer 4,pentru ca mai descoperi o piscina,un jacuzzi,o baie turceasca sau finlandeza,un hamam sau un tepidarium-mda si eu am cautat dupa aia pe net sa ma dumiresc cu ce se mananca-,o fantana de gheata,toate cu margerita rece.Cert e ca o seara de rasfat din asta pur-sau snobism,corect-te spala pe creier-sa fim optimisti ca il avem- de orice problema,si e clar ca mai si creeaza dependenta.H'apoi no...

De ce iubim femeile

Ce,numai Cartarescu poate avea motive sa iubeasca femeile?Si eu imi iubesc femeile din viata,pentru ca sunt faine,independente, frumoase si interesante,le iubesc pentru serile cu vin rosu si o mie de subiecte de conversatie,pentru muzica trimisa de dimineata,pentru telefoanele interminabile care imi descarca mobilul,pentru faptul ca mai toate au cojones mai ceva ca barbatii,pentru ca nu se lamenteaza sau victimizeaza,pentru ca niciun mascul nu le poate inlocui,pentru ca...sunt asa cum sunt.

Marea...din nou

6 dimineata cu sunet de valuri in camera,pasi pe plaja in fata rasaritului,scoici, soare si liniste,pescarusi si miros de alge.

Soare

Te trezesti deodata cu sentimentul ala demential ca ceva fain se va intampla.Asculti muzica,canti singura prin casa-spre disperarea lui Ilu care inca nu a ajuns in faza in care ma latra de sub masa,cum facea Ede-te plimbi prin soare,si uite ca minunea se intampla.Apare acel ceva pe care l-ai anticipat,incepi sa intelegi ca pe bune atragi lucrurile pe care ti le doresti si la care te gandesti.Asa ca azi e o zi din aia de zambete total tembele,pe care le inteleg numai eu.Si inca cineva.
PS.Vezi Piticule,cum as fi putut eu sa fiu altfel tocmai Azi???

Criza

E distractiv sa vezi ca singura solutie pt criza e sa te apuci de lucru.Dar asa,la modul cel mai serios.Nu mai faci mutre,nu mai inchizi mobilul,nu mai iei concediu,te pui frumos si lucrezi,si peste program,zici mersi ca mai ai loc un de munca.Poate criza e cea mai buna metoda ca romanul sa invete sa munceasca.

Tanc blindat

Am revenit la stadiul de tanc blindat.Caruselul merge mai departe,sus-jos,sus-jos.Am redescoperit cu mare surpriza,ca de fiecare data,ca si cei mai apropiati ma ajuta cu "plata la destinatie" sau deloc,ca nu inteleg nimic din ce vreau si ce fac,ca o situatie se poate repeta la nesfarsit,periodic,cu aceleasi reprosuri si discutii, total inutil,pentru ca,sa fim seriosi,oamenii nu se schimba cu una cu doua.Asa ca am revenit iar la stadiul de Fiecare cu aia ma-sii,la o atitudine super antisociala care,sa fim sinceri,ma prinde de minune.Eu ma duc la mare,ma duc sa-mi vad prietenii din Bucuresti,si ar fi bine sa nu asteptati vreo vedere!la-la-la-la-la-pam-pam!

Marea

Un rasarit la malul marii.Scoici,nisip,cateva zile cu prieteni foarte buni si foarte vechi,cu zeci de "mai tii minte" si cu interminabile povesti din Iasi.Cam asa arata un weekend prelungit de iunie.

The challenge of marriage

Este a patra zi in care nu ma misc din casa pentru am de tradus o carte pentru o editura.In mod absolut ironic,este o carte din ciclul literatura motivationala pe care in nici un caz nu as pune mana,in primul rand pentru ca ma scot din minti asemenea lecturi si in al doilea rand pentru ca vorbeste pe zeci de pagini despre-bat tobele-casatorie:cum sa,ce faci daca,de ce,si alte povesti.Negativismul din mine nu poate intelege sentimentul de profunda iluminare pe care nu ma indoiesc ca il au unii dupa o asemenea lectura,si mai ales convingerea ca ea te va ajuta vreodata sa iti schimbi ceva in viata.Citesti cateva idei pertinente-truisme pe care le stiai oricum,numai ca de data asta sunt expuse pe cateva pagini bune-de exemplu am tradus 12 pagini legate de faptul ca distance facilitates harmony.Ei nu zau...Imi imaginez cat pot eu de serios ca exista un sincer si orgasmic Uau pe la unii cand ajung la finalul cartii dar vreau sa cunosc si eu cuplul care trece la stadiul de a avea vreun rezultat concret din tot bla-blaul asta.Pentru cei totusi interesati,pot face un rezumat sau chiar niste sedinte de terapie...

Liniste

Dimineata,soare,cald,in drum spre notar un telefon cu Piticu meu mult prea matinal azi,motiv de dezbatere serios-hlizita despre distante,liniste si cate si mai cate.Am concluzionat noi,ca doua muieri destepte ce suntem-nu zambi ironic ca te vad!-ca exista oameni de care merita sa te indragostesti si lucruri care chiar merita traite.Care nasc amintiri si zambete.La care te intorci cu mintea cand nimic altceva nu mai merge.Pentru care merita sa alegi,sa renunti,sa astepti,sa risti,care te fac sa intelegi ca asa trebuie sa fie.Si atunci incepe linistea.

Muzicaaaa

L-am redescoperit pe Belafonte si mai ales o anume melodie.Una care merge direct la corason:))
Asa ca...iata:


Harry Belafonte-Mr. Bojangles
Asculta mai multe audio Muzica »

Bonnie si Clyde

Bonnie Parker si Clyde Barrow-proscrisi celebri, talhari si criminali care au strabatut Statele Unite ale Americii in anii '30.
Sau,in cazul de fata,doua broaste testoase care s-au mutat de ieri la mine in casa :))

Offff

Pornesc spre casa,miroase a iarba proaspat cosita si ploaie.Ajung aproape de semafor,astept cuminte sa se coloreze rosul in verde.Mai incolo,pe strada,asteapta si o masina ochioasa,dotata cu un sofer simpatic.Incerc sa focalizez mai bine-nu aveam ochelarii-si inainte sa-mi duc la capat gandul ca uite domle mai nasc si la mures barbati faini,stimabilul de la volan se apuca tacticos sa se scobeasca in nas...

Pentru Cineva

Azi mi s-a facut brusc dor de cineva.De cineva cu care n-am mai vorbit de cam multa vreme,cu care,dintr-un motiv stupid sau nu,s-a rupt la un moment dat legatura.A fost unul din momentele in care mi se intampla ceva si stiu exact pe cine sa sun sau la cine sa povestesc chestiunea,pentru ca ar intelege si am rade impreuna pe baza unei legaturi si complicitati de mult construite.E ciudat sa te trezesti cu telefonul in mana pornita in inertia unei vechi traditii uitate sa suni pe Cineva,dar sa-ti dai seama ca nu mai e cazul,cine stie daca nu deranjezi,daca mai gusta gluma,daca...Asa ca mi-am abandonat temporar povestea dar o pun deoparte,cine stie...

Sighisoara

Acum 2 ani am descoperit o cafenea cu o terasa de vis in Sighisoara. Muscate, antichitati,mobilier de fier forjat,totul in stil medieval,super primitor si cald,cu serbet si prajituri de casa.Am revenit la ea ieri,si am descoperit ca e si mai plina de farmec,a castigat un etaj de poveste,cu semineu,canapele micute,lumanari si lampadare brodate,muzica super faina,oameni mai mult decat primitori.
Oficial e in fruntea listei ca loc preferat in Romania.Asa ca notati:Casa cositorarului din Cetatea Sighisoarei,aleea din stanga scarilor acoperite care urca la liceul Haltrich.Merita.

Plan

Planuri.Nu prea cred in ele.Incerc sa nu fac planuri,sa nu iau hotarari asa zis definitive pentru ca am ajuns la concluzia ca nici jumate din ele nu se finalizeaza cum ar fi trebuit.Totul se poate schimba de pe un moment in altul,nimic din ce a fost nu mai e valabil,destinatia finala poate fi cu mult departe de cea initial imaginata.Si mai frumos,unele situatii se rezolva de la sine.Nici nu mai trebuie sa te chinui,sa decizi sau sa alegi,intervine ceva si totul se lumineaza.Pe moment.E doza de neasteptat care aduce tot farmecul,e un carusel de sus-josuri,de planuri si rasturnarea lor - si e interesant sa le constientizezi si sa le traiesti.Ca doar...Viata e o portocala-apropo de unul din filmele mele preferate pe care l-am revazut zilele astea.

Astept

Pe langa tot ce fac pentru ca vreau,trebuie,pot,am chef etc,mai fac un lucru important.Astept.Mereu exista ceva de asteptat.O intamplare,un telefon,un mesaj pe mess,o persoana,un raspuns,o minune,un taxi,o impacare,luna...

In loc de buna dimineata

Blog

M-am apucat sa citesc blogul lui Tudor Chirila.Evident,mi-a super placut.De ce?De exemplu ca poti citi asta: Break up.Don't stay more than love.

La noi

La noi este posibil...ieri am vrut sa intru la o plimbare cu o prietena in parcul proaspat aranjat al UMF-ului.Dupa doi pasi pe alee apare un paznic mic si indesat,foarte important in misiunea lui,care ne anunta pe ton oficial ca nu avem voie sa intram in parc.Motivul?Nu este parc public!Ok dar ce este?pai este parc al UMF,deci trebuie sa fii student medicinist sau angajat al universitatii sa poti pasi printre copaci.Ok,atunci vrem sa vizitam universitatea.Ei bine nici asta nu se poate,pentru ca este inchisa pentru public.Aaaaaaa poftim???Ce sa mai intrebi...ce sa-i mai explici ca,oricat de incredibil ar parea pentru el sau pentru cei care l-au instruit sa pazeasca cu atata strasnicie parcul,prin alte parti parcurile si universitatile sunt spatii publice?Deja era toata discutia prea eugenionesciana asa ca am renuntat,convinse ca rata infractionalitatii locale si nationale ar fi crescut simtitor daca am fi indraznit sa cerem si o mica pauza pe o banca.

Fara coerenta

In primul rand e iar luna plina.Motiv de stat iar noaptea in curte,in liniste,la povesti cu Luna.Am descoperit ca nu sunt singura care vorbeste cu ea,ca e o confidenta comuna pentru mai multi,si mi-am zis ca suntem norocosi ca are si ea clauza de confidentialitate la fel ca popa si medicu.Si securitatea,dupa cum am fost anuntata.
In al doilea rand m-au palit culorile.Cat mai ciudate,mai aiurea combinate.Drept urmare mi-am facut azi intrarea triumfala in banca,printre altele cu ciorapei mov,fustita si o esarfa verde-verde.Cand am mai mentionat si faptul ca da,sunt administratorul firmei am surprins privirea oripilata si total dezgustata a unei tantici cocotata pe tocuri si costumata in gri-bej,pe scurt grej.Acum eu ce sa fac daca la registrul comertului nu mi-a zis nimeni ca nu pot avea firma daca nu sunt imbracata la costum???

Din nou

Cu riscul de a ma repeta,de a auzi iar comentariul depre piticii mei de pe creier si un my love...are u ok? revin la starea de PJ Harvey asteptand cuminte intr-un colt sa treaca furtuna.

Martie

Un weekend de liniste.De povesti la cafea cu cel mai relaxant,mai nonconformist si mai de suflet prieten al ultimilor 6 ani,de condus scuter-ma fac eu mare si trec la motor!-de plimbat pe malu Mu,de rearanjat tablouri si flori prin casa,de "stare de tzatziki",oameni de zapada,brazi,lacuri,porumb fiert si cules de ghiocei-a doua ghiociada pe anul asta-la munte,de plimbari cu Ilu,de interminabile convorbiri telefonice cu un alt prieten care filma povestea de dragoste a unor cai salbatici si pescarii la malul marii,un weekend de...martie.

Fara titlu

E una din zilele alea in care totul ma depaseste.Depasirea asta implica deja si lipsa de reactii pentru ca nici nu mai stiu ce ar fi normal sa fac.Undeva pe drum,fara explicatii s-au pierdut logica,normalitatea,linistea,calmul,relaxarea si in conditiile astea revolta mea provine din revelatia ca toate schimbarile mi-au aterizat in brate de undeva din exterior,pentru ca in spatiul meu personal totul e bine pana cand apare cineva din afara si da totul peste cap.Ma trezesc deodata in rolul de simplu spectator la ravaseala pe care o fac altii in propria mea viata,si daca ar fi vorba numai de ravaseli placute ar fi absolut extraordinar.Dar nu,in nici un caz.Ajung fara nici un avertisment in mijlocul problemelor altora,in tot felul de situatii stupide in care in mod normal si logic eu nu am ce cauta pentru ca nu tin de mine,nu le-am provocat,nu le-am dorit,nu le inteleg-nici nu incerc sa o fac si sincer pe care as prefera nici sa nu le aflu.Dar desigur,pentru ca sunt concurenta norocoasa,lozul cel mare vine din faptul ca rar mai are cineva tactul si intuitia de a-si spala rufele murdare in masina de spalat proprie,cu minim de spectatori.Asa ca intervine instinctul de conservare care imi clopoteste in urechi un mare sunet de alarma de genul Ok dar eu de fapt ce caut aici?de ce imi trebuie mie asa ceva?ce cauta rufele voastre in masina mea de spalat?hei,nu asta era ideea!!!cu ce mare drept veniti la mine cu altceva decat soare si zambete???

DNR

As scrie azi mare si boldit DNR-Do not resuscitate.Pentru ca,uneori,nu mai conteaza,dar chiar deloc.

A sti sau a nu sti

Exista o mare dorinta de a eticheta totul,de a intelege,de a fi siguri de ceva,de a pune punctul pe i,de a clarifica si clasifica.Incepand cu propria persoana,cu cel de alaturi,cu tot ce este mai aproape sau mai departe.Oricum exista marea sansa ca de cele mai multe ori sa intelegem ceva total gresit.Intrebarea mea universal valabila este...de ce?cu ce folos?cu ce ne ajuta sa stim,sa disecam pana cand suntem siguri,sa stabilim clar tipare si sabloane?Chiar nu e mai simplu sa traim?sa ne bucuram de Acum fara sa mai punem nimic si pe nimeni sub semnul intrebarii sau exclamarii?Pur si simplu sa luam lucrurile asa cum sunt,toate cu farmecul si surprizele lor,cu doza aia dementa/dementiala de neasteptat si spontan care dispare odata cu procesul de mare intelegere.Daca firul e frumos asa cum e,de ce sa mai pierdem o eternitate sa-l despicam in patru?De ce da,de ce nu,de ce a facut sau n-a facut,oricum stiu ca,vad ca,e clar ca....

Invazia otomana reloaded

De 3 ani am cont pe Skype.La inceput eram mereu on line,aveam poza,detalii personale.La vreo doua saptamani de cand am facut contul mi-a dat add un turc.Am povestit putin-bla blaurile de genul de unde esti cu ce te ocupi,dar tu,invariabilul nu-mi trimiti o poza,nu ca n-am aici,esti maritata etc.Dupa 2 zile m-am plictisit si am lasat-o balta.A urmat un alt turc.Iar add,iar asl,iar poza,iar intreaga poveste.Pe urma al treilea,al zecelea,al x lea.Si nu s-au mai oprit.Mi-am scos poza,am renuntat la unele detalii personale,m-am pus etern pe invisible.Degeaba. Saptamanal de atunci,de 3 ani,se trezesc turcii sa imi dea add pe Skype. Culmea...numai turci.Mai rar cineva din alta parte a lumii.Inca nu am aflat secretul fenomenului,al dorintei nestavilite a otomanilor de a comunica taman cu mine,desi am intrebat la un moment dat De ce eu?Raspunsul a fost total nesatisfacator si deloc revelator.Am fost la ei in tara si m-am lamurit ca numele meu nu inseamna nimic acolo,deci si asta a fost taiat de pe lista explicatiilor.Asa ca misterul continua.La fel si invazia turcilor care au cont pe Skype.Deci...Tesekkurler :)))

Puzzle

Ma simt ca intr-un mare puzzle in care incerc sa pun piesele in ordine,indiferent cat de multe sunt sau cat de colorate.Unele negre,altele gri,unele rosii sau galbene.Intra fiecare undeva,toate au locul lor-asta teoretic.Practic,la multe inca le caut spatiul in care sa se potriveasca.Unele s-au miscat dar incerc sa le regasesc forma perfecta,mai ales pe cele albastre,care mi-au adus ceva nou si frumos si,ca in cazul dependentei de droguri,incerc sa regasesc senzatia dintai,senzatia aceea de totul e bine si lumea e a mea,de piese care in sfarsit stau la locul lor.Dar nu nimeresc mereu ordinea,cele verzi nu ar trebuie sa fie aici...Dau gres,si o iau de la capat,incerc iar sa le combin,le caut si le aleg,iar la final nu mai conteaza greselile pentru ca datorita loc bucuria e cu atat mai mare cand un coltisor din puzzle e gata.Un coltisor in care nu mai sunt piese gri sau negre,pe ele le-am pus deoparte,probabil vor aparea intr-un alt colt care se va cere construit.Dar pentru moment totul se potriveste.Pana cand plansa se misca iar si iar am in fata un mare puzzle.Si iar incerc sa pun piesele in ordine...etc.

Lust for Life

Am fost la teatru,m-am plimbat spre casa catinel catinel cu muzica in urechi...e primavaraaaaaa!!!
Cred ca cel mai bine te simti in anotimpul in care te-ai nascut.Si e iar primavara,deci iar sunt "tanc blindat",cu o mare sete de chestii faine,sincere,sete de a renunta la orice situatie neplacuta in care m-am bagat sau in care m-au tras altii.Asa ca m-am apucat sa-mi fac ordine,sa fac curatenia de primavara.Aia din viata,ca aia din casa va urma prin iunie,dupa principiul aplicat anul asta ca in februarie eu am facut curatenia de craciun.Dar revin...Aloooo!Primavara e randul meu!Faceti partie,curat Lust for life!Acum serios...Ce sens are sa-ti traiesti viata altfel decat simti ca ar trebui sa o traiesti,sa intri in situatii care mai de care mai stupide din care n-ai curaj sa te eliberezi,sau daca ai curaj,sa iti ia o groaza de timp pana faci asta,si sa mai ai sentimentul de mare Gol dupa?Asta e marea etapa mea de maxima sinceritate fata de mine si tot ce am in jur.Pentru ca din pacate eu nu pot trai altfel decat multumita,impacata,eliberata,cu zero obisnuinta,compromis, rutina,inutilitate.Si asta chiar daca trebuie sa o iau de la inceput,sa astept-un zbor de exemplu,sa trag o boceala zdravana,sa ma enervez,sa-mi fac bagajul si sa schimb destinatia.Dar finalul merita.Serios ca merita.

"Calatorie" vs "Bestie"

A descoperit azi Emilia-in cautarea ei de nume de fetite-ca numele Vanda provine din slava si inseamna Calatorie.Cum sa mai pun la indoiala acum ideea de predestinare?Si mi-e si mai drag numele pentru ca daca pana acum imi placea tocmai prin faptul ca e rar si interesant,mai inseamna si...Calatorie.
Si trebuie sa mentionez si continuarea episodului:o sun pe mama incantata de noua mea descoperire si o intreb cu glas voios de pionier daca stie ce inseamna numele meu.Si ea imi zice,dupa un scurt moment de gandire:Bestie?...

Soare

E soare,primavara,mi-e super somn dupa 3 nopti nedormite dar am decis ca nu pot sa imi petrec o zi din asta dormind.Asa ca mai beau o cafea si pornesc in soare.Un soare care te face sa zambesti fara motiv,sa iti pui ochelari de soare in casa pretinzand ca esti in Hawai,sa renunti la taxi pentru o plimbare.Acel soare.

Irisi

Am intrat deja in starea de la multi ani.Nu prea avem chef de nimic,de planuri si organizare dar am inceput cu ideea ca hai totusi sa iau un tort.Si hai totusi sa-mi vad prietenii maine.Si hai si duminica sa mai fac ceva ca doar daca incep de vineri n-o sa stau taman de ziua mea,dumnica,1 martie,in casa.Dar e bine,ca cel putin ziua de azi m-a scos din starea de molusca in care zaceam de ceva timp.Am dat de oameni zambitori,am inceput povestea cu tortul si ciocnitul de pahare,am venit acasa si am descoperit iar un buchet de 31 irisi in mijlocul camerei.Cum sa nu zambesc???Si asta e numai vineri!
Pe de alta parte...
Zilele astea au fost guvernate de ideea de nisip miscator sub picioare,de schimbari pe care le vad in lucruri,oameni si relatii,pe care chiar daca nu le-am verbalizat sa arat ca le Stiu,le constientizez ca exista.Schimbari care deocamdata nu stiu unde duc.Lucruri care se termina si care nu stiu de ce vor fi inlocuite.Oameni dragi care sunt Altfel.Si ce fac cu toate astea?Mai exact...am ce face?Azi am ales sa nu mai fac nimic,sa ma bucur de ce Am,de oamenii care Sunt langa mine,de irisii mei in numar de 31.Pentru ca nu stiu de unde dar avem un talent fantastic de a ne tot pierde in explicatii,in incercarea de a intelege,de a justifica,de a afla,de a tot scormoni povestile poate poate ne lamurim de ce aia si de ce ailalta.Si daca ne lumineaza ceva e deja de cele mai multe ori prea tarziu. Poate ca asa sunt zilele de nastere,revelatoare,pentru ca vezi in jurul tau atatia oamenii care sincer te iau in brate ca te simti ca o Fulga fiindca iti pierzi timpul cu alte stupizenii.

Tonight will be fine

In cautarea de ceva constant din ultimul timp am dat iar de Cohen.Si mi-am amintit de descoperirea lui acum vreo treisprezece ani,intr-un Best of,de camerele de camin din Iasi,de oamenii cu care cantam,de chefuri,de zile faine sau dezastruoase,de drumuri,orase,bauturi, prieteni,dansuri,poezii,localuri,concertul din Londra.Peste tot,undeva,exista Cohen.
In noaptea asta,daca nu altcineva,atunci un cantec mi-a spus
"tonight will be fine,
will be fine, will be fine, will be fine
for a while."

Bucatarisme

Prietenul la nevoie se cunoaste.Nimic mai adevarat.M-am apucat ieri sa fac gogosi pentru ca in tot Muresul nu se mai gasesc nicaieri gogosi si trebuia sa iau atitudine in favoarea papilelor mele gustative care salivau de ceva vreme dupa asa ceva.Om gereros-sa nu va prind ca radeti-am invitat niste prieteni sa le degustam impreuna.Si asa am declansat avalansa de comentarii de genul Jesus,tu?,Faci ceeee??Fa repede un testament!Declansam starea de urgenta la unitate etc etc.Deci oameni minunati,care mai de care mai draguti si saritori.
Nu stiu daca ar trebui sa inchei fara sa mentionez ca undeva,poate,probabil,este posibil,sa aiba si ei dreptate.Nu de alta,dar ultimele mele vizite in bucatarie-teren minat,clar-s-au soldat cu explozia unui snitel in cuptorul cu microunde-unealta diavolului-cu o intreaga cutie de smantana varsata prin bucatarie,si,apoteotic cu un popcorn putin spus ars datorita caruia a trebuit sa aerisesc toata casa si sa frec tot cuptorul cu microunde inca fumegand.Asa ca o sa ascult sfatul Piticului care mi-a zis plin de intelepciune:
-Vando,lasa FEMEILE sa faca asta!!!
PS.Gogosile au iesit in mod total miraculos foarte bune,toata lumea din casa traieste inclusiv cainele,and We lived to tell!!!!Ha!!

Variatie

E clar ca trebuie sa ajungi undeva jos de tot sa poti urca din nou.E limpede ca lumina zilei si chiar nu stiu de ce nu stam cuminiti acolo sa asteptam fara stres si panica schimbarea in bine.Care vine,e clar ca vine.Poate mai incet,mai tarziu,dar vine.Sub forma unei vesti bune,sub forma unei persoane pe care o redescoperi iar si iar cu acelasi zambet pe buze la un pahar de vin rosu cu ghiocei,sub forma unui Pitic ce va comenta iar cu siguranta postarea sau a unui banc cu Gogu de la cazan.
PS.promit ca o sa fac si gogosi!

Ciocolata

Niciodata n-am crezut ca sunt si optimista.Si cum ideea e ca niciodata sa nu spui niciodata,uite ca trebuia sa se intample ceva sa se confirme teoria.Evident,ca altfel nu s-ar vorbi de ironia sortii.Daca e sa ma raportez la anul calendaristic,ce a trecut pana acum din 2009 atinge clar limitele dezastrului.S-a spart teava,si desi se zice ca totul vine in numar de cate 3,am ramas la un deget cu Bun si le termin imediat pe restul de 9 cu Rau.Si incep sa descopar optimismul.Bine,si umorul negru,in egala masura.Asa se face ca azi,in asteptarea unor analize,in asteptarea unor solutii,in asteptarea unei minuni,m-am trezit mergand prin ploaie-ploaie rece,de februarie-mancand ciocolata intr-o stare de calm neobisnuit.Daca m-a facut sa zambesc ceva azi,atunci trebuie sa zic sarumana la ploaie si ciocolata.

Fara titlu

In sfarsit am gasit muzica potrivita starii mele din ultimul timp...Am descoperit-o in Breaking and Entering si dupa lungi cautari...voila:

Zgarcenia la romani

Ok,inteleg ca suntem popor de oameni saraci.Ok,inteleg ca mai facem economie.Dar totusi...sa refolosesti servetelele de bucatarie?sa aduni pungi de plastic si sa pui bine celofanul de la flori ca poate poate vei avea nevoie de el vreodata?sa faci din acelasi zat cafea de doua ori?sa pleci de la nunti cu mancare in servetele pentru tot neamul care te asteapta acasa?Oameni in toata firea pandesca casa scarii sa stinga lumina dupa fiecare personaj care indrazneste sa o aprinda,scot toata aparatura din priza-aici vorbesc din experienta pentru ca in ultimele 2 luni am dus casa de marcat de 2 ori la service.Bietul om de acolo nu intelegea cum de acumulatorul meu intra in greva generala la fiecare doua luni,asta pana i-am explicat ca din motive de economie desigur,cand nu e nimeni prin zona se scot din priza toate aparatele electronice.Mi-a adaptat casa de marcat la aceste conditii in schimb in curand va trebui sa arunc cordlessurile...Poate nu inteleg eu ca de fapt asa se imbogatesc oamenii?

perwoll

La noi cred ca se bate recordul din europa la reclame de detergenti de haine,vase,inalbitori,balmamuri de rufe si lichide de curatat baia si bucataria.Rar mai apare un parfum pe ecran,deci e clar ca inca suntem un popor care trebuie sa invete sa se spele.Cine nu ma crede,sa-si faca curaj sa intre vara-dar nu numai-intr-un maxi taxi.Sau sa o asculte pe mama care mai vine acasa oripilata de vreun miros de usturoi care le umple farmacia la prima ora a diminetii.
Recunosc timid si cu roseata de rigoare in obrajori ca preferata mea e reclama de la perwoll..."Idealul" meu in viata devine femeia care merge la un chef cu sticloanta de detergent-sau ce o fi el-in geanta,si il scoate triumfatoare la aparitia unui mascul cu camasa neagra...cum sa nu oftezi admirativ?????

Final de poveste

Pentru Ede:sa fugaresti cat mai multe pisici acolo sus!

Elefantul roz

De cateva zile am impresia ca cineva acolo sus s-a decis sa-mi dea niste palme sa ma trezesc.Traiesc in aparenta normalitate,adun greseli pe care le ignor si deodata se intampla acel Ceva,apare un mare elefant roz in sufragerie si iti spune Alooooo...nu vezi unde ai ajuns???Prima palma a fost primita zilele trecute si ieri am primit-o si pe a doua,fara macar sa intorc obrazul...Asa ca de cateva zile incerc sa ma scot din stupida letargie in care m-am afundat si sa gasesc un alt drum.Mi-am gasit motivatia deja,acum caut energia si vointa de a face Altceva.Si zic multumesc ca ma mai trezesc la realitate,ca mai parasesc drumuri cunoscute si intru pe altele si sper sa apara cat mai putini elefanti roz in sufrageria mea.Nu de alta...dar e si cam mica...

Dincolo de nori

De doi ani si ceva sunt pe punctul de a trai o mica minune,si tot o aman,tot o pesimizez,tot o dau deoparte fara nici un motiv concret.Pana cand ma hotaresc intr-un final sa o accept si sa o traiesc.Si lumea se schimba...in cateva minute.

Maini intinse

In seara asta mi-am demonstrat,din nou,ca sunt total paralela cu orice idee de incredere in oameni si imi tai singura cu cea mai mare constiinciozitate toate podurile pe care altii se chinuie sa mi le intinda.Ma intreb iar,pentru a nu stiu cata oara,cum de nu ma abandoneaza cei care mai incearca sa ma scoata din lumea mea si nici macar nu stiu exact in ce moment al existentei mele mult prea personale m-a izbit asa de tare pesimismul si negativismul.
Dar hai sa repar cate ceva si...Din nou la drum!

Ede

Zilele astea sunt dedicate lui Ede,frumusetea mea de caine care de 7 ani de cand impartim aceleasi camere imi aduce papusi cand vin acasa,bea cu mine in pat cafeaua de dimineata si sta cu mine la tv seara,ma latra cand cant sau dansez-e clar ce talent artistic am,nu?-e nebun dupa papucii mei de casa mov si manusile negre,imi roade constant palmierul de apa si mananca oasele numai si numai pe covorul meu de la intrare.Vorba mamei-draguta ca intotdeauna-care mereu imi zice sa-l alint,nu de alta dar e cel mai fidel in dragoste mascul din toti acesti 7 ani.Si are dreptate:)

Despre cea mai deprimanta zi din istorie si alti demoni

"Psihologul Cliff Arnall a stabilit pe baza unei formule matematice ca ziua de 19 ianuarie va fi cea mai deprimanta zi din istorie, printre cauze fiind indicate frigul de afara, angajamentele asumate de Anul Nou si abandonate, nesiguranta la locul de munca sau datoriile aflate in crestere."zice Front-news.
Ei nu...socant...bine ca m-a lamurit Cliff Arnall-psihologul Cliff Arnall-ca e normal sa fiu azi deprimata.Daca si el zice,atunci e ok,imi pot trai in continuare depresia in liniste,cu sufletul impacat ca mai exista populatie in univers care imi impartaseste trairile negative.Frigul de afara?asta justifica depresia din octombrie in aprilie deci..angajamente asumate si abandonate,locul de munca si datorii?asta se intampla dupa parerea lui nenea psihologul numai de anul nou sau in ianuarie 2009???
Draga Cliff Arnall,totusi formula matematica nu spune si cand ne va trece depresia?ca eu una m-am saturat de nopti nedormite,de zile fara nici un chef de nimic,de stari contradictorii si dorinta de a ma pierde in casa intr-o stare de molusca vegetativa.

cfr reloaded

Din nou despre CFR...Cum nu mi-a ajuns drumul spre Onesti despre care deja am povestit,caut iar un tren spre Bucuresti.Intercityul din Mures face 448 km in 10 ore.E doar intercity...nici nu ma mai mir..Acceleratul face 11 ore,e putin mai lent,saracu'.
Caut alta varianta.Sighisoara.294 km.De aici am dedus ca din Mures cu trenul ocolesti aproape de 200 km vizitand patria:Reghinul,Toplita,Miercurea Ciuc...ca doar la ce atata graba?Din Sighisoara se infatiseaza o multitudine de variante.Foarte logic,ajungi la concluzia ca rapidul e mai rapid ca intercityul,dar ca nu toate trenurile rapid merg la fel pe aceeasi distanta,unul e mai rapid ca altul cu 2 minute.Dar amandoua devanseaza intercityul cu 12 minute.aaaaa...ok.....
Deci se da problema...
Daca Rapidul 347 e mai lent ca rapidul 375 cu doua minute dar mai rapid ca intercityul cu 12 minute...in ce tara romania traieste calatorul???

Totusi de bine

Dar uite ca mai nasc si la Romania oameni...ma suna ieri de dimineata un gunoier ca a gasit un portmoneu cu acte,carduri si cartea mea de vizita in el si ma roaga frumos daca stiu persoana care le-a pierdut sa o anunt.Am anuntat,s-a rezolvat.Uau....

Pe drum

Jack Kerouac si On the Road? ha!!! mic copil,stimabile...
N-are el idee ce inseamna Pe drum in Romania!!!
Dupa 4 ore de drum cu trenul spre Onesti-adica fix jumate-cand merg cu maxim 50 km/ora si fac cei 292 km in 8 ore,cedez si imi zic Gata...nu se mai poate...la intoarcere vin cu busul!Ceva trebuie sa existe intre Onesti si Mures.Orice e mai bine decat cu trenul.Singura solutie...busul pana la Brasov.Numai bine,e iarna,zapada,aer curat.Daca sunt prea lenesa sa conduc,asa-mi trebuie.
O tanti imi zice de la Informatii ca exista busuri spre Brasov,care vin din Bacau si trec prin Onesti,la 7 si 8 dimineata.7 prea devreme,totusi suntem in concediu,dar 8-ul suna bine.
Ei bine...ghinion si ninge.Mare tupeu in mijlocul iernii!Nu e de bine,zapada din ce in ce mai mare,nici macar in oras nu vezi pe cineva sa curete strazile.Se distruge asfaltul-se scuza primarul din Onesti.Daca la fel gandesc toti, e clar,nu mai vine nici un taxi sau bus si iar ma urc in tren,care probabil din cauza tupeistei zapezi va mai avea si intarziere.Dar speranta moare ultima asa ca la 7 ma trezesc sa pornesc la autogara.Familie de oameni organzati,sunam inainte la autogara sa intrebam daca busul de 7 a avut intarziere.Pai nici nu a venit ni se spune.Oameni si organizati si cu initiativa,ne gandim ca e perfect,daca la ora 8 fara un sfert busul de 7 inca nu a venit,numai bine ajungem cu el o data.Doar trebuie sa vina 50 km din Bacau...cat poate sa intarzie?Mai aflam ca a mai fost un bus cu plecare din Onesti spre Brasov la ora 7 jumate,de care nu ne spusese nimeni cand am sunat pt mersul buselor dar oricum a plecat deja.Deja era cam greu sa mai intelegi ceva.
Ajung in autogara la 8 fara cateva minute.Busul de la Bacau tot nu venise.Tanti de la informatii se uita ciudat la mine cand intreb daca stie ceva de el.Adica cum sa stie ceva?ea Nu poate suna sa intrebe soferul. Ok,dar macar A PLECAT busul din Bacau de dimineata?Ei bine nici asta nu se stie.Nu inteleg ca ea NU poate suna???Cer nr de telefon de la Bacau sa aflu macar daca am ce astepta sau busul s-a speriat atat de cumplit de zapada ca sta cuminte in garaj.De plecat a plecat mi se spune,dar in rest nu mai stie nimic pentru ca,desigur,nu se poate telefona soferului.Azi,cand ai macar un romtelecom,rds,digi mobil,si inca 4 retele de telefonie mobila la dispozitie,sa nu mai vorbim de net etc,de la informatii nu se poate suna nicaieri.Logic.E cald in sala de asteptare asa ca ma asez cuminte,mai astept pana la 9 si daca nu se vede nici un bus la orizont plec cu trenul.Asta e.La 8 jumate vine insa busul.Busul de 7...sa recapitulam.Cu geamurile inghetate,soferul la fel,3 calatori in el.E zapada mare pe drum,ne explica.Nu ne da bilete pentru Brasov pentru ca daca e la fel drumul ne intoarcem.Deja suna a expeditie la Polul Nord.Printr-un miracol drumul e curatat si se merge bine,ajungem in 2 ore jumate la Brasov.
Urmatorul pas?trebuie sa ma pun la volan sa-mi amintesc cum se conduce o masina,asta e clar.Nu de alta,dar devine o adevarata aventura calatoria in Romania.
Mi-am amintit ca acum cateva luni ma invita un prieten din dubai sa merg cu ei la Monte carlo un weekend.I-am facut pe plac si am cautat variante de transport si l-am anuntat ca daca porneam din Mures,spre Bucuresti,Nisa,Monte carlo,cu toate busurile trenurile si avioanele pe care le aveam de schimbat,ajungeam cu o zi jumate dupa ei care veneau din dubai.Evident ca nu m-a crezut.Cum sa creada cineva din lumea aia mare si civilizata ca la noi,daca nu conduci masina proprie,orice deplasare e o mare provocare???

Tic-tac

Azi mi-am dat seama ca in general nu ma gandesc la Timp.Nu masor timpul,nu fac planuri,nu sunt obisnuita sa numar zile.Cat inseamna 6 luni???

ziua cea mai lunga

7 ianuarie.ceaaaa mai lunga ziiiii posibila.

Love and marriage

Cum aud de casatorie cum ma gandesc la familia Bundy si super sugestivul Love and marriage.
E alta perioada in care nu pot intelege obsesia oamenilor-romanilor in special-legata de maritis.Ajung acasa de sarbatori si se repeta aceeasi poveste-nimeni nu ma intreaba pe unde mai stau,cu ce ma ocup,ce tari am mai vazut,orice discutie incepe fara exceptie cu-Te-ai maritat???Pentru toti oamenii astia de care vorbesc maritisul e fara indoiala suprema realizare existentiala.Rad uimiti cand tata raspunde in locul meu :Dar cine sa o ia?,zambesc ingaduitori cand le zic eu: Tot nu...
E chiar atat de important sa te mariti?Maxima realizare a vietii e sa ai o verigheta pe mana?-am doua,apropo,primite nu de la barbatii vietii mele ci de la femeile care "ma iubeste" asa ca se poate sa ma lasati in pace?Poate intelege cineva ca mai exista femei care nu adora rozul,nu vorbesc 3 ore despre farduri,nu viseaza de la 5 ani la rochia de mireasa si la calul alb?
Daca esti singura-compatimire totala,daca ai o relatie-si pe cand nunta?,daca te mariti-dar pe cand copii? si tot asa.Daca divortezi,o iei de la capat.Apare mereu un alt prag pe care conventia te impinge sa-l faci,pentru ca asa se cade,pentru ca asa face lumea,pentru ca e timpul,pentru ca ceasul biologic ticaie,pentru ca...
Asa ca ma revolt eu azi public,in numele tuturor femeilor faine care sunt singure si neverighetate si zic Si care-i problema????

Telefonul de la miezul noptii

Din ciclul micile nebunii ale vietii:am inceput ziua cu o dedicatie din Emil Brumaru,urlata la telefon 5 minute dupa miezul noptii dintr-un bar plin de dementi bucuresteni.Ce debut nocturn iti mai poti dori pe 7 decembrie decat un sonet din Infernala Comedie?

Draci multi mici si mari

A te trezi cu fata la cearsaf,a avea fara motiv mii de draci,mici si mari
Asa e azi.Si vad ca cei mai multi nu inteleg statusul de Nu azi! de pe mess,sau cine stie daca nu il ognora din dorinta sadica de a ma enerva si mai tare.Pe ce sa dau vina?pe luna plina?pe durerea de cap care astfel devine din rezultat cauza?pe stres?incalzirea globala?sau si mai trendy...criza economica?toate la un loc?
Offf..te rog eu mult sa te termini,zi de 11 a XI a 2008!

Melcul si scoica fermecata

Un telefon la miezul noptii poate naste o poveste despre un Melc si o Scoica fermecata care indeplineste orice dorinta.
PS.Stiu ca zambesti daca citesti asta....3...2...1

Peste

Sunt peste.Mult timp nu prea am inteles ce legatura am eu cu zodia asta super sensibila,vulnerabila si influentabila.Recunosc totusi ca sunt schimbatoare mai ceva ca vremea si ca,asa cum zice draga de mama,tac ca un peste in legatura cu lucrurile mele importante.Vorbesc cat vreti despre maruntisuri,dar nu si la capitolul trairi si sentimente,mai ales la cele bune.Bomban,critic si ironizez.Asta da.La restul am ramas candva repetenta,nu stiu exact cand si de ce.M-a intrebat odata cineva daca am suferit in trecut atat de tare incat mi-e greu sa mai comunic sentimente.Am ras,ca de obicei,pentru ca macar asta ar fi insemnat sa am o explicatie.Ei bine...nici macar pe asta nu pot da vina.Pur si simplu nu pot spune unele lucruri,nici cand imi ard limba.

Am avut o revelatie cand am inteles si eu ce inseamna ascendent,si am rasuflat super usurata cand am aflat ca al meu este capricorn.Ahaaaa...deci de aici vine restul...siguranta de sine,realism-negativismul-pesimismul ...si iar dau peste lipsa de deschidere si comunicare a sentimentelor.Ei nu,ca asta e deja curat complot!

In concluzie...oamenilor de langa mine...incerc aici o declaratie colectiva:tare imi sunteti dragi,fiecare in felul lui,si nu ma indoiesc ca deja stiti sa-mi cititi si printre randuri chiar si cand nu va declar clar si raspicat mai nimic.Seara faina sa aveti,eu ma intorc la apele si pestii mei...

Castane

Am uitat sa mentionez ca zilele trecute am fost la cules de castane.In mod habar nu am daca ciudat sau nu,imi plac castanele.Sa le am in casa,in boluri mereu la indemana lui Ede care are un adevarat ritual de a le rasturna prin toata camera.Pe acelasi nivel cu castanele sunt scoicile,aduse in casa de peste tot din lume unde am intalnit mare.De fapt mereu mi-a placut sa am in casa obiecte care spun o poveste,care sa-mi aduca aminte de calatorii sau momente faine.Anul asta castanele spun povestea unei seri tarzii de toamna cu luna plina pe platoul din Mures.Si am incalecat pe o sa....

Despre schimbare...din nou

Tema mea preferata cred-schimbarea.Schimbarea in mine cand consider eu necesar sa o provoc,schimbarea pe care uneori o provoaca altii sau altceva dar nu neaparat intentionat,ele sunt fascinante si memorabile...Dar ce te faci cand vor musai altii sa te schimbe?Cand auzi un dar nu ai vrea sa incerci?sau si mai minunatele-lasa ca te obisnuiesti!o sa veti ca o sa-ti placa!Ei bine chiar nu intelege nimeni ca mie mi-e bine asa cum sunt,nu-mi trebuie lucruri noi cu care sa ma obisnuiesc sau pe care sa incep sa le accept numai pentru ca plac altora?Incapatanare?desigur...dar asta sunt eu,si inca eu cred cu tarie in ideea ca cine ma vrea ma accepta asa cum sunt iar cine nu-vaya con dios!Cred ca am o mare intoleranta la intoleranta!Lasati oamenii sa fie asa cum vor,cum stiu ei mai bine sa functioneze si sa existe,e atat de obositor sa te justifici si sa explici omenirii de ce faci unele lucruri si de ce nu pe altele,sa convingi ca stii mai bine decat ei ce vrei si ce ti se potriveste.

Buluc

Toate vin buluc...Si le vreau pe toate,pentru ca e prea greu sa aleg,cand nici nu as vrea sa fie nevoie de alegeri.Ca un copil in fata borcanului cu bomboane.Si cea rosie...dar uite-o si pe cea portocalie...Sa fac liste cu plusuri si minusuri?sau dau din umeri si zic asta da ironie a sortii?

Paine si circ

Popor de balci...asta suntem.Orice facem iese tiganeala cu iz de magazin mixt satesc scos la oras.Mici si bere,bratari fosforescente,coronite cu pampoane roz si sclipici,cat mai muuuult sclipici.

Dedic concluzia festivalului castanelor din Baia Mare.Oras altfel chiar fain intr-o zi insorita de toamna...

Fara titlu

Mind the gap!

Mi-e dor de Londra.Si de un Cohen.Cele doua nu pot exista se pare decat impreuna,sau cel putin pentru mine...Mi-am confirmat ideea ca Londra e locul unde,daca va fi sa fie,o voi lua din nou de la capat.Daca Iasul,Debrecenul,Muresul au fost destinatii mai putin asteptate,Londra e cu certitudine urmatorul loc - planificat,anuntat - de a incepe o noua poveste.Intrebarea e cand?si mai ales...de ce?

Coada pisicii

Mi s-a spus recent ca asa cum nu tai coada pisicii in etape,incet-incetisor ci deodata,asa ar trebui sa fie incheiate si unele relatii...Frumoasa teorie dar cineva a intrebat pisica vreodata ce vrea de fapt?

Viva la vida

O zi in care mottoul e simplu...Viva la vida!
M-am decis sa declar sfarsitul verii eterna perioada a lucrurilor faine.

Punct si de la capat

Inchin cupa in cinstea schimbarilor,de orice fel.Pun punct si o iau de la capat...altfel.
Inchin pentru libertatea de a face acest lucru.Eliberare de tot ce nu are sens,de tot ce nu e ok,de lucruri,oameni,idei,situatii.Apar oricum altele.Si mai bune si mai frumoase si mai potrivite.:))))))

Da

E nevoie de mai nimic sa incep sa zambesc si sa ma bucur de o seara de vara...
Nu cred in destin sau soarta,pentru ca mi-e greu sa accept ca nu sunt dictatorul absolut al propriei mele vieti.Apar uneori insa "mai nimicuri" exact atunci cand am nevoie de ele,oameni atunci cand am nevoie de ei,oportunitati cand am nevoie de schimbare.Aud un "Hai sa... " si redescopar ca exista cineva acolo sus care ma iubeste si care asteapta sa zic Da.
Asadar...Noapte buna pentru cine ma face sa zambesc,Noapte buna pentru cine ma iubeste,Noapte buna pentru cine ma face iar si iar sa spun Da!

Acasa

Vreau Acasa.
Dupa 3-trei! saptamani de renovat,mutat,schimbat,inlocuit vreau inapoi casa Mea fara picior de zugrav,instalator,electrician in ea.Mi-e dooor de spatiul meu propriu si personal-citat-si de toate ale mele,numai ale mele...totul la persoana I singular.Culme a egocentrismului?da...si sa arunce cu piatra- a se citi in cazul de fata dibluri,amorse,cabluri etc-cei care nu tanjesc macar o data pe zi la o leneveala solitara in hamacul din curte.

Printre altele,m-am apucat de...scris?

Daca nu de fumat,macar de scris... - asta cu dedicatie pentru cartile Cotidianul care nobil inca mai incearca culturalizarea poporului roman si care imi mai salveaza cele 7 ore de lunga calatorie cu trenul spre casa.
Nimic propus...nimic coerent intentionat...
Probabil incerc sa aflu daca pot fi mai fidela unui blog decat unui jurnal clasic, macar consecventa in inconsecventa si neschimbata in schimbare.