Tu? decembrie 5, 2008
Am ajuns sa alergam prin viata. Sa ne pierdem in munca , sa uitam de ce si pentru ce suntem niste mici robotei.Devenim orgoliosi crezand ca am invatat sa „ne jucam de-a viata” , privim de sus oameni ce ni se par „prea slabi de inger” sau ” prea saraci” sau „prea prosti” . Ne jucam de-a dragostea doar pentru ca asa am auzit de la altii , pentru ca asa am vazut la televizor sau asa am citit in ziarele si revistele mondene.Si intr-un final , batrani si cocosati de ani stand singuri pe fotoliul din sufragerie ne aducem aminte de tinerete , pe ce-am irosit-o si care au fost motivele pentru care am irosit-o . Prietenii tai nu mai sunt , esti un biet pensionar , frumusetea exterioara a murit demult , iar iubitele sau iubitii care au trecut prin viata ta ca printr-un parc de distractii al placerilor te-au parasit de foarte mult timp. Batran(a) si ridat(a) , singur(a) asteptand finalul …. finalul la care nu o sa aplaude nimeni pentru ca poate ai fost prea egoist(a) , prea plin(a) de tine , pentru ca ai vrut sa faci ceva cu viata ta.. da cea pe care ai irosit-o … cea pe care nu ai vrut sa o imparti cu nimeni pentru ca vroiai sa lasi ceva in urma ta …. toate se duc … si se sterg … si se pierd … se pierd inainte sa simti ca traiesti cu adevarat
septembrie 24, 2008
Cand eram mai mica visam sa devin pictorita , dupa care poet , dupa care scriitoare , dupa care am incetat sa mai visez. Am uitat cine sunt , cum sunt. Din toate visele pe care le-am avut m-am ales cu o instabilitate psihica si emotionala ….sau nici cu astea …. Am pierdut multe pe drum printre care si increderea in mine si in cei din jur. Nu ma regasesc in nimic. Nu stiu sa ma mai adaptez , sa comunic cu cei din jur … nici macar cu mine …. am impresia ca pana si lumea se uita ciudat la mine
Am uitat….
39420 De Zile ….. Si Orele Trec mai 29, 2008
Azi se implinesc 9 ani. N-am uitat . Nici unul din noi nu te-a uitat …. era soare afara si cald si parca prea liniste…. ca azi ….
Grow Old With You mai 23, 2008
I wanna make you smile whenever you’re sad
Carry you around when your arthritis is bad
All I wanna do is grow old with youI’ll get your medicine when your tummy aches
Build you a fire if the furnace breaks
Oh it could be so nice, growing old with you
I’ll miss you
Kiss you
Give you my coat when you are cold
Need you
Feed you
Even let ya hold the remote control
So let me do the dishes in our kitchen sink
Put you to bed if you’ve had too much to drink
I could be the man who grows old with you
I wanna grow old with you
Mi-e dor.. martie 13, 2008
Mi-e dor de copilarie. Cui nu ii e! Dar azi mai mult ca oricand , de ce nu stiu. Mi-e dor de mirosul de prajituri si de cozonacii de Craciun pe care ii facea mama. De cat de plina de viata era casa . Nu ca acum. Parca suntem niste chiriasi ce impart aceeasi casa doar din nevoia de a avea un acoperis deasupra capului. Mi-e dor de prietenele mele din copilarie cu care imi imparteam si cele mai ascunse secrete. Le mai vad uneori dar parca nu mai impartim aceeasi lume. De multe ori purtam discutii doar din politete , doar de dragul trecutului alteori ne mai aducem aminte de copilarie impreuna si mai radem sau ne intristam de ceea ce a fost.Ne schimbam.Noi oamenii.Ne transformam, uneori in roboti ai societatii alteori ramanem blocati intre 2 lumi. Cand suntem mici ne dorim sa devenim „oameni mari” apoi cand ajungem maturi regretam dorindu-ne sa redevenim copii. Sa facem ce nu am reusit sa facem cand eram de-o schioapa. Sa ramanem in lumea papusilor si a jocurilor pe care le invatam de la cei mai mari ca noi . Azi copii nu se mai joaca cum ne jucam noi. Ei nu isi mai doresc sa devina „oameni mari” pentru ca ei asa se nasc. Inconjurati de tehnologie ei stiu sa se joace pe calculator, stiu sa vorbeasca o limba straina inca din primul an de gradinita. Sunt multe lucruri pe care parintii din ziua de azi uita sa ii invete pe cei mici . Am creat o lume superficiala in care conteaza doar „ce se vede” uitand sa simtim.Imi aduc aminte ca imi placea sa imi fac unghii din petalele unor flori , sa prind albine si bondari , sa ma joc cu broastele din gradina, sa fac „prajituri” din noroi, sa confectionez papusi din carpe pentru ca nu imi permiteam una, sa ma duc la scoala si sa astept cu nerabdare urmatoarea lectie , sa ma dau cu sania , sa fac oameni de zapada , sa stau de dimineata pana seara si sa ma joc in zapada si sa vin acasa imbujorata si transpirata asteptand o cana cu ceai aburind si o bucata de cozonac cald. Ce dor imi e de mirosul de portocala pe care il avea casa inainte de sarbatori !Mi-e dor de viata aia. Toate s-au schimbat asa mult si nimic de pana de curand nu a fost asa cum visam cand eram mica. Lumea e atat de rea si de egoista .Mi-e dor sa o vad pe mama strigandu-ma de la balcon sa intru in casa iar eu sa ma rog de ea sa mai stau5 minute. Mi-e dor sa o aud cum ma certa ca am gresit o litera sau ca nu am invatat cum trebuie poezia pentru scoala.
Copilaria noastra vs. Copilaria voastra februarie 7, 2008
Textul de mai jos nu imi apartine dar m-am gandit sa il postez aici pentru ca mi-a adus aminte de copilarie.In clipul de sus se regaseste intr-o oarecare masura textul ce urmeaza . Enjoy!
„Aceasta este o scrisoare nostalgica, adresata celor care fac parte din generatia NOASTRA, GENERATIA X.
Nascuti la inceputul anilor 80, vedem acum in anul 2007 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai
scumpa decat atunci cand au cumparat`o ei, si realizam ca noi o sa platim pentru case de ani.
Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar ne pricepem la istorie
si la politica mai mult decat cred batranii, care bombane in spatele nostru ca „noi nu stim nimic”.
Suntem ultima generatie care a jucat `scunsea, Castel, Ratele si Vanatorii, Tara tara vrem ostasi, Prinsea,
Sticluta cu otrava, Pac Pac, Hotii si vardistii, ultimii are au strigat „Un doi trei la perete stai”,
ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care ne-am jucat pe jocurile video (remember
Mario?) si primii care am vazut desene animate color.Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci
de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Diesel era deja lider de gasca.
Baietii si-au scris numarul fotbalistului preferat cu pasta de dinti pe tricouri, iar fetele si-au cusut pe
blugi stelute si inimioare. Noi nu am dat Capacitate, nu am dat grile la admitere
si am fost ultimii Soimi ai Patriei, cu costumele alea groaznic de nepotrivite cromatic.
Am invatat poezii in romaneste la gradinita, nu in engleza, si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY
BIRTHDAY la aniversari. Spuneam misto si fain in loc de cool.
Am sorbit din ochi Beverly Hills, Melrose Place, Twin
Peaks, Dallas.. si cine zice ca nu s`a uitat ori minte ori nu avea inca televizor.
Ne uitam la desenele animate de la italieni si ne era ciuda ca nu avem si noi subtitrare sa intelegem de ce
naiba s`a certat Mila cu Shiro. Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si
abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe de apa. Intre timp, ne
consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in
cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala..
Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys, si Take
That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia
pasii, dar toti dansam. Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen,
cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears. Pe ei daca ii intrebi, „muzica a inceput cu Backstreet
Boys, care nici nu mai sunt cool acum, orikum!” Am citit Licurici, Pif si Hercule (care aveau cadou
niste jucarii bestiale) si am baut Cico si sucuri de la tec fara sa ne fie teama ca au prea multe e`uri,
iar la scoala beam toata clasa dintr`o sticla de suc fara teama de virusi.
Noi am injurat arbitrul care ne`a furat la meciul cu Danemarca, si poate ca tot noi i`am trimis 10000 de
mailuri de „dulce”. Noi nu ne dadeam bip`uri, ne fluieram sa iesim afara,
noi nu aveam dolby surround, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation
ci jocuri tetris si jocuri de televizor, de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam
pe dulap, pline de praf. Abia asteptam la chefuri sa jucam Fantanita, sau
Flori, fete sau baieti, sau Sticla, sau Adevar sau Provocare, sau orice ne dadea un pretext sa pupam !pe
gura! pe cine „iubeam”. Noi suntem cei care inca au mai „cerut (sau li s`a
cerut)prietenia” , care am completat mii de oracole, sperand ca iubitul sau iubita va citii
acolo unde scrie „De cine iti place?” ca ne place de el/ea.
Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si
cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din
greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacut de copii, nu ne`am spalat pe maini
dupa ce ne`am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am baut doar apa imbuteliata, ne-am
tavalit si balacit prin toate baltile si nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam.
Noi am auzit cum s`a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi
am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit`o pe Andreea Esca, noi suntem cei care mai tinem
minte emisiunea „Feriti`va de magarus” .
Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de first-timers. ..
Daca esti de`al nostru… Felicitari!! „
Endgame ianuarie 22, 2008
Acum ceva vreme am gasit aici un documentar.O teorie a conspiratiei sau nu. Multe semne de intrebare sau nu.As dori sa continui acea serie cu urmatorul film: ENDGAME.
Multipass... 