Această lună are un început deosebit care ne înveselește cu tradiții ca aceea „‘Primiți Plugușorul?”‘- Anul Nou se înoiește/Plugușorul se pornește/ Și începe a colinda/ Pe la case a ura/ Mânați măi, hăi, hăi. Prezentă este și Sorcova prețuită și exprimată de cei mici.Următoarea tradiție a fost Boboteaza cu ritualul ei de sfințire a apelor de către preoții din biserici prin rugăciunile lor.Ei stropeau cu apă sfințită cu ajutorul unui mănunchi fornat din fire de busuioc.Oamenii au luat apă sfințită și în sticlr pentru a o păstra acasă.
În final s-a vorbit și despre Ioan Botezătorul.

Aho, Aho, copii și frați()
Sați puțin și nu mânați
Lângă boi v-a lăturați
Și cuvântul mi-a scultați
Mâine anul se-noiește
Plugușorul se pornește
Și începe a colinda
Pe la case a ura
Câte cuie sunt oe casă
Atăția bănuți pe masă
Câte frunze în frunzar
Atâți bani în buzunar
S-aveți oile cu miei
Și scroafele cu purcei
Văcuțele cu viței
Mânați măi, hăi!hăi!

Vă prezint un fragment din ce ne sfătuieșt Ieromonahul Hrisostom Filipescu în cartea sa „Puține lacrimi multă bucurie”. Îndrăgostirea îi scoate pe oameni din anxietate dându-le o sclipire ,o forță interioară,o fericire unică și indestructibilă, așa cum se întâmplă cu tinerii atunci când cineva îi supără, dar nu iau în seamă chiar dacă au luat 4 la chimie, nu le pasă. Am luat 4 la chimie, dar Maria mă iubește. „Am luat 4 la fizică, dar Ionel mă iubește”. Oare cum ar fi dacă noi am lua 4 la unul dintre extemporalele vieții…?
„Viața este frumoasă! Zi cu soare în suflet. Bucură-te! Zâmbește! Mâine va fi mai bine!”

Printre povestirile scrise de Og.Mandino în cartea sa întitulată” O viață mai bună”, am găsit scrisoarea fiului său Matt Mandino „Cel mai valoros tată”.A fost ales pentru premiul acesta, că s-a jucat de-a prinselea cu mine, atunci când fratele meu m-a refuzat.El este un sportiv destul de bun pentru un bătrân de 5o de ani.Odată a sărit gardul de 2 metri pentru a juca baseball cu mine pe teren și a dat jos de pe acoperiș o minge de baseball. Altădată încercam să ridic zmeul în aer, dar n-am reușit, dar când a venit acasă el l-a ridicat așa de sus încât s-a agățat de un fir de telegraf.”Nu știu ce ziceți voi, dar eu cred că tatăl meu este cek mai tare.”
Matt

S-aud jocuri de copii / La școli și pe câmpii / Oameni harnici în livdăă / Să-și adune a lor roadă / Se culeg și fructele, / Merele și perele / Prunele pentru magiun / Folosit pân’ la Crăciun / Strugurii se coc în vii / Încă sunt flori pe câmpii / Soarele blând strălucește / Vântul se mai potolește / Iar în depărtata zare / Se văd stoluri de cocoare / Plecând din a noastră țară / Sosind iar la primăvară.

Am trăit toți acea deosebită perioadă fără să ne dăm seama de naivitatea noastră și de sinceritatea noastră, de felul de a gândi și de a ne exprima.Un fragmebt dintr-o carte pe care am citit-o ne pune față în față la o discuție la care a participat chiar autoarea cărții care s-a bucurat din plin de grupul de copii din jurul ei alcătuit din mai multe fete și câțiva băieți. I-a stimulat, i-a ajutat fiind prietena lor mai mare, intrând în jocul lor, fiindcă tare i-ar fi plăcut să fie de aceeși vârstă cu ei și să se pisicească cu fetele.N-ar fi vrut să fie în pielea profilor lor făcuți praf în doi timpi și trei mișcări de ele.Mergând în drum spre casă se gândea că poate și ea este făcută praf de ele,sau poate că nu, fiindcă era prietena lor exceptând diferența de vârstă.Într-o zi au ajuns la subiectul care le pasiona cel mai tare, dragostea. Una dintre ele spunea că are 4 gagii, alta că are 2,iar alta că nu are niciunul. Toate spuneau că gagii lor sunt căzuți în cap după ele. Ba mai eră câte una care spunea despre colegul ei de bancă pe care îl asculta cum falsează la ora de muzică, dar îi iubea voceaa lui răgușită care o lua prea jos sau prea sus.Anotimpul lor era toamna.După o deapărțire de colegii lor la sfârșit de an, atât de lungă, li se făcea dor de ei și în septembrie, porneau împreună la muncile agricoke, cum era pe atunci încărcați de povestiri din timoul vacanței de vară.

.

Am citit o întâmplare care cred că o să vă placă, de aceea v-o prezint. Într-o dimineață, unui bătrân măturător de străzi, i s-a alăturat un tânăr care voia să învețe meștașugul măturătorului. Tânărul luă măturoiul în mână, dar când s-a uitat cât de lungă e strada s-a dezamăgit și a spus: N-o să termin strada aceasta de măturat nici în două zile, darămite într-o zi, cât de lungă e. Așezându-se trist pe marginea trotuaruui a spus:”Eu mă dau bătut”. Atunci bătânul îi spuse. Păi nu trebuie să te uiți la capătul străzii, că așa nu faci niciodată nimic și te așezi deoparte. Mai un vin , mai o țuică, mai o țigară și aștepți să treacă timpul convins că nu se poate. Nu așa! Ia mătura în mână și nu te uita înainte. Privește doar în jos, dă în stânga cu năturoiul, dă în dreapta cu măturoiul și fără să-ți dai seama ai ajuns la capătul străzii.Și așa după ce ai văzut cât ai făcut, nici nu știi cât de repede ajungi în capătul străzii. În concluzie,modestia este cartea de vizitâ a omului deștept. Nu trebuie să faci tot drumul până la destinație. Fă primul pas și vei ști care este următorul.

Am citit într-o carte despre copilăria frumoasă a unei fete alături de prietena ei și m-am dus cu gândul la Mihai EMINESCU:”Unde ești copilărie , cu pădurea ta cu tot”? pe care l-am parafrazat.Această fată retrăiește amintirile ei cu mult drag. Cum atunci când avea 9 ani, prietena ei i-a scris într-un caiet de amintiri următoarele cuvinte;D +S egal prietenie nenuritoare, încadrate într-o inimă strâmbă cu contur albastru, pe care o regăsește acum după 20 de ani. Își amintește cum pe balconul de la uscătorie, își făceau baloane colorate care se plimbau în jurul lor și alunecau până departe peste boscheți, peste straturi de morcovi, de stânjenei și de trandafiri albi.Când a fost ultima dată la casa părinților prietenei și-a văzut tabloul pe care-l pictase când avea 10 ani, pentru prietena ei și s-a bucurat că era atârnat tot la locul lui. Acum preocupările lor sunt diferite, distanța mare, se văd cel mult o dată pe an. Timpul le-a înghițit pe amândouă. Când dorul o apucă, își găsește prietena într-o fotografie cu mutra sa rotundă și cu o băscuță pe cap. O privește se gândește și zâmbește…..