Cum am ajuns in America? Pe scurt, am platit cateva carute de bani unei companii pentru a intra intr-un program Work and Travel, am analizat ofertele de joburi, mi l-am ales pe cel “potrivit”, am dat un interviu de viza, m-am suit intr-un avion si am zburat vreo 13 ore. Am avut noroc ca am reusit sa vin impreuna cu Ana, prietena si colega de master.
Cand imi amintesc ce disperate eram cand am ajuns aici!… pana si drumul din Boston- pana unde am zburat cu British Airways, pana in Newport a fost destul de greu… am mers cu 2 autobuze vreo cateva ore si mai aveam si bagaje mari… In prima noapte nu aveam unde sa dormim, asa ca am oprit la un Inn…s-a dovedit a fi la cateva mile de orasul propriu zis. Urmatoarele 2 nopti am stat intr-un hostel- de fapt singurul hostel din Newport. E un loc foarte bun pana te asezi, pentru ca persoana care se ocupa de el- de fapt care e proprietarul dar si singurul angajat,e foarte de treaba, te ajuta, iti da sfaturi… nu stiu acum cat de bune sunt aceste sfaturi dar macar iti repeta intr-una “it will be fine” si pe noi sigur ne-a ajutat ducandu-ne cu masina ici si colo.
Mai greu a fost cu gasitul unei casute… am umblat pe la toate agentiile de imobiliare din oras, citeam pana si ziarele locale :)))… ba nu erau pentru inchiriere pe timpul verii ba nu aveam noi numarul necesar de colegi de casa… pana la urma, chiar in ziua in care trebuia sa eliberam camera de la hostel, am semnat toate actele, am platit prima chirie si ne-am mutat. Cand merg acum pe unele strazi pe care am hoinarit acum vreo 15 zile in cautarea disperata a unui loc de inchiriat, mi se face pielea gainii… imi amintesc si imi vine sa plang.. atunci, cu atata stres si mai ales cand o vedeam pe Ana, trebuia sa rezist si sa o scot cumva la capat. Am ramas la un moment si fara bani, incat a trebuit sa ma imprumut- moment in care ii multumesc Anei ca m-a ajutat :P.
Un alt noroc- oarecum, a fost ca am venit aici avand de dinainte un job full-time. Pe langa faptul ca e platit destul de bine fata de alte posturi din astfel de programe, am avut pana acum 40 de ore pe saptamana. Ne permitem sa platim chiria, sa mancam, eu sa imi platesc datoriile si mai ales sa mai pastram si noi ceva.
Ce anume facem noi aici? Suntem tour guides! Suna bine nu? Mai ales ca e exact in domeniul nostru.. turism. Momentan lucram in The Breakers- pe limba noastra, intr-un muzeu. Tururile sunt self-guided, cu audio-sets si noi practim doar ii ghidam pe turisti, ii ajutam uneori, supraveghem si stam in pauza :)) E super ca avem 3 pauze cumuland 1 h- PLATITA!- dar in general e o plictiseala criminala… depinde foarte mult pe ce pozitie esti- in fiecare ora ne rotim- uneori mai ca atipesti pe scaun, te rogi ca vreun turist sa aiba nevoie de ajutor, vezi ca nu te asculta nimeni- incepi sa visezi si ca sa vezi, cineva va incepe sa iti zica “MISS! MISS!”… foarte probabil sa fie o frantuzoaica care nu poate apasa pe butonul de pause. In prima zi de salariu am fost atat de fericite! 😀 Azi am primit deja cel de al doilea salariu…
To be continued…
Yuaili's Blog 